tag:blogger.com,1999:blog-333856402024-02-19T12:58:57.246+02:00* find out who you are and do it on purpose *Unknownnoreply@blogger.comBlogger97125tag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-32189297279211428572019-03-30T22:20:00.000+02:002022-03-24T13:02:47.477+02:00Death explains it at the end.<div style="text-align: right;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhze2Q5veH8ZcXt6AklWIwFT5fjS3e3xHmlVMg9Abfj4QQ3Rgt9shu53bgg_yXCgN9MzETGRjNIQHHinEKkTk3WPaKVUIYBWjxXnyNUp8amC8wIMiBiWd7XJwdYXH70VSxfjwxj/s1600-h/blog.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5335618335510841666" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhze2Q5veH8ZcXt6AklWIwFT5fjS3e3xHmlVMg9Abfj4QQ3Rgt9shu53bgg_yXCgN9MzETGRjNIQHHinEKkTk3WPaKVUIYBWjxXnyNUp8amC8wIMiBiWd7XJwdYXH70VSxfjwxj/s320/blog.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 180px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 320px;" /></a><br />
<span style="font-size: 78%;">gapingvoid.com</span><br />
<br /></div>
De cand a inceput anul, am inceput sa am atacuri de panica. Mai ales noaptea - cand trebuie sa las inca o zi sa treaca, fara urme consistente in viata mea - si nu ma indur. Inca 10 min, inca 30 - poate vor reusi sa-mi justifice umbra pe pamant.<br />
<br />
Nu pot trai pur si simplu: trebuie sa merit asta; sa-mi castig dreptul.<br />
Cum? Sincer nu-mi e clar.<br />
Nu reusesc sa-mi explicitez propriile axiome - cantaresc automat consistenta si valoarea lucrurilor, persistenta lor in timp - si, din pacate, rare ori ma insel. Stiu exact cat o sa dureze o decizie - daca maine, sau peste 10 ani o sa o judec drept buna sau ingrozitor de proasta. De fapt, asta e sita prin care le trec pe toate.<br />
<br />
Toate au o explicatie - dar asta nu valoreaza absolut nimic. Sa stii 'de ce' - atunci cand stii - nu te ajuta. Unii cred ca iti ofera argumente sa combati, sa controlezi, sa te impui. Asta e o iluzie. 31 de ani de observat lumea imi spun ca singura explicatie, la baza a absolut tot ce exista, e <span style="font-style: italic;">necesitatea</span> - in forma cea mai basic, cea mai primara. Ceea ce se intampla e necesar sa fie fix asa, si nu altfel. Daca putea sa fie si altfel, ar fi fost.<br />
<br />
Oamenii care judeca stramb, schimba contextul si nici macar nu observa. Judeca decizii trecute in contextul a ceea ce sunt si stiu in prezent; ii judeca pe altii, in propriul lor context, nu al alora. E absurd - si obositor pt mine sa tot observ asta si sa caut modalitati dragute de a le spune, sau a tacea.<br />
<br />
<br />
Anyways... Am senzatia ca s-a inchis un cerc. Am strabatut un drum, si m-am intors intr-un punct in care am mai fost, de mult, cand eram mica. Si acum trebuie sa o iau de la capat. Si d'aia mi-e frica. Intre timp, mi-am pierdut increderea nezdruncinata in mine. Mi-am pierdut naivitatea. Am pierdut o gramada de timp.<br />
<br />
De ce? Ce am luat cu mine? Si ce rol joaca?<br />
<br />
Am adunat un soi de umilinta combinata cu vinovatie. Fac misto de mama cand lasa apa curgand aiurea - ca sunt copii in Africa care nu au ce bea. Ea rade, dar eu ma simt vinovata pe bune. Am vazut o femeie la vreo 30 de ani dand inapoi cand rujul pe care il vroia era 3 lei, nu 2 cat crezuse. Am inghetat instant. Cu ce sunt eu mai buna ca ea? Ce-am facut eu sa merit sa fiu aici unde sunt azi? Nu-mi vine nimic in minte.<br />
<br />
<br />
Nu sunt vreo altruista. E pur si simplu spaima - de a nu controla absolut nimic din ce sunt si ce am eu azi. M-am nascut asa. Parintii mei, pur si simplu, au avut chestii. Am primit chestii pt ca sunt ceea ce sunt.<br />
<br />
<br />
Ma gandesc uneori ca tot ceea ce sunt eu e in cap. In capul meu - la propriu. Daca as avea un accident, daca mi-as praji creierul, daca n-as mai avea ideile pe care le am, daca n-as mai putea sa comunic asa cum o fac - n-ar mai ramane nimic din mine. Personalitatea mea, dintotdeauna, s-a bazat pe faptul ca sunt desteapta - mai desteapta ca altii; mai rapida; mai... nimic. Atat.<br />
<br />
Ii ajut pe altii - pentru ca<span style="font-style: italic;"> inteleg</span> prin ce trec. Preiau conducerea atunci cand <span style="font-style: italic;">inteleg</span> situatia si <span style="font-style: italic;">stiu</span> o solutie. Le spun altora lucruri pt ca le <span style="font-style: italic;">stiu</span>, <span style="font-style: italic;">stiu ce stiu, si stiu ce nu stiu</span> altii. Imi recunosc limitele pt ca <span style="font-style: italic;">stiu</span> ce poate fi si ce nu. Totul se reduce la asta.<br />
<br />
<br />
<br />
Si acum mi-e frica, pt ca trebuie sa <span style="font-style: italic;">fac</span> ceva. Si pt prima oara in viata mea - tre sa fac ceva ce <span style="font-style: italic;">nu stiu</span> ca pot face bine. E un gamble. Si mai rau - ii implica pe altii, ii afecteaza.<br />
Si nimeni nu poate sti ce-i in capul meu, daca vreau sa iasa bine.<br />
Trebuie sa fac ce fac eu atat de bine de atata timp - sa fac pe desteapta; sa par ca am toate raspunsurile, ca stiu exact ce fac - doar ca de data asta trebuie sa o fac eu, cu buna stiinta. Si sa fiu recunoscatoare ca ceilalti cred. Toata datile alea cand ma revoltam ca se asteapta prea mult de la mine, nerezonabil de mult... Ha! It's pay-back time! Trebuia sa ma multumesc cu ceea ce am, cu ceea ce primeam.<br />
<br />
<br />
Si pt un om care se lauda cu stiinta lui, e ironic sa descopar ca certitudinile ma inspaimanta. Ca de fapt, <span style="font-style: italic;">nu vreau sa stiu.<br />Vreau sa ramana totul o impresie, un potential.<br /></span>Viata mea e exact asa cum trebuia sa fie - plina de incertitudini. Si eu o traiesc pretinzand ca incerc sa le lamuresc. Ca toata lumea. <span style="font-style: italic;"><br /></span>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-65270555529877119822014-11-18T17:27:00.001+02:002022-03-24T13:02:50.470+02:00Pierdut demnitate. O declar nula. <div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlk_iwHMVuwJ4gibjumgdxWrdi5vQko9IpRmIarWUVmowtZnGvddwJ51aUaQMLyGT75fPQh7MtZ8ymzMyDENvGbqNGojW7I5w_JWdnK75fPB22v9fYQFcDqMzDfSbEaXth8VKI/s1600/482413_481718401895676_1417481057_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7CTHKoXj5YQRg8MN3s6Oewi5P9TOdOtmtmW9qEkUiKeMZGR-_RlUGXp4pduFEUZ9sr5Bipn6bIYuefLxUVVfp5s3mkWaVCKYcrK7_melIdNrO8dHuMgIW9HMR1AkVUDNMnH9s/s1600/482413_481718401895676_1417481057_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7CTHKoXj5YQRg8MN3s6Oewi5P9TOdOtmtmW9qEkUiKeMZGR-_RlUGXp4pduFEUZ9sr5Bipn6bIYuefLxUVVfp5s3mkWaVCKYcrK7_melIdNrO8dHuMgIW9HMR1AkVUDNMnH9s/s1600/482413_481718401895676_1417481057_n.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]--><span style="font-family: "Georgia","serif";">Imi caut barbat. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Nu glumesc. Nu stiu daca a mai
ramas vreunul, dar ala unu care mai e, il vreau eu. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Okay, glumesc. Ar fi chiar culmea: eu sunt "cea mai mofturoasa persoana de
saptamana asta". Am primit si premiu, jur. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Mea culpa: in ultimii ani nu
prea m-a preocupat subiectul. Am fost prea preocupata sa-mi fut viata si sa
ratez cam tot ce mi-a cazut prin mana. Uluitor cat de usor e totusi sa-ti
anulezi potentialul printr-o combinatie fericita de lipsa
de ambitie, directie, si o nevoie prost refulata de <i>aventura. </i></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Ma rog, a fost si o mica
problema de semi-iubire, semi-neimpartasita cu un anume psihopat altfel extrem
de charming si alunecos; asta m-a scos din joc o vreme; si in ciuda dovezilor
multiple ca’s absolut si iremediabil cretina, galusca am inghitit-o cu
greutate. Asa ca mi-am pus interdictie. Din aia cu “esti prea proasta sa te mai
las sa te indragostesti si sa ne bagi pe amandoua in cacat.” </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">“...Oricum cand o faci, numai la
asta iti sta mintea, ti se rupe filmul, si chiar nu e ok. Esti fata desteapta,
poti mai mult”. Ma rog, vorba vine. Ca nu sunt, si de fapt nu pot, dar asta e
alta poveste. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Asaa....</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Si intr-o zi m-am trezit ca
totusi imbatranesc degeaba, si o prietena imi povestea despre niste tipi pe
care i-a intalnit pe nu’sh ce site, si parea fun. Azi asa, maine asa, intr-o
seara, tarziu, ca atunci imi vin mie ideile proaste, zic ‘hai sa ne facem si
noi cont.”</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Parenteza: cand stai singur 98%
din timp, incepi sa-ti duci dorul. Nu mai stii cum iti suna vocea, ce-ai avea
de comentat “la faza asta”, te instrainezi cumva. Simti ca te pierzi. Nu, nu e
trist. E pur si simplu. Cu mine e mai dificil ca io daca nu ma aud vorbind, nu
stiu ce cred despre chestii. Anyways, asa m-am apucat sa vorbesc cu mine
insami. Nu e nimeni in casa sa rada, deci ne-a mers. Inchei paranteza. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Deci mi-am facut cont pe
sus-mentionatu site de dating-etc. Am pus singurele poze recente pe care le
aveam, dar s-au plans ca’s neclare. Bun, zic, punem p’alea de le-am facut noi
in facultate, pt examenu de fotocompozitie. Sunt nitel mai vechi, am par maro
acolo, dar asta e. Sunt ele mai artistice -asa, dar tot eu sunt, acolo chiar
arat decent, ca eram artista pe vremea aia, blah-blah. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Si s-a pornit potopul. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Mi se invartea capul, jur. Cum
sa traiesc io atatia ani, <i>singura</i>, si sa nu stiu ce superbitate sunt.
Sa-mi plang atata de mila ca vaaai, pe mine nu ma vrea nimeni, si degeaba sunt
si slaba, si nu prea proasta, stiu sa repar un calculator, sa fac o ciorba
(okay, supa) decenta, nu bat oamenii la cap, nu-i iau la shopping de pantofi.
Si tot degeaba, de-gea-ba.Si uite frate, cum se inghesuie lumea sa ma vrea. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">2 ore mai tarziu, in stare de
soc, ma straduiam sa-i raspund (sincer) unuia pe chat care ma intreba <i style="mso-bidi-font-style: normal;">ca de fapt</i>, de ce
sunt eu singura de atatia ani? Hait, mi-am zis. M-au prins, m-au incercuit, am
pus-o. Am scaldat-o decent pe aia cu "cu ce te ocupi", acum i-acum.
De ce, chiar asa? Evident, pt ca e ceva in neregula cu <i style="mso-bidi-font-style: normal;">mine</i>. Cu
mine-mine. Evident. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">De ce evident? Pt ca pe din
afara sunt “<i>o printesa</i>”, "<i>o splendida</i>”, “<i>o frumoasa</i>” si multe altele din
aceeasi speta. Sa nu uitam "<i>de-a dreptul rapitoare</i>", dah? Detaliile
conteaza. Mai sunt si “ALTFEL” (dap, cu caracterele astea), “<i>si frumoasa, si
desteapta, manca-o-ar tata</i>”, si “<i>o femeie foarte speciala</i>”. In alte cuvinte mai
putin pretioase, ambalajul e acceptabil, publicul interesat, deci <i style="mso-bidi-font-style: normal;">evident - eu</i> sunt
problema. Eu asta din interior. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Nu stiu daca voi ati observat,
dar numai barbatii de conditie modesta si cu putina scoala fac complimente din
astea... cum sa le zic, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">fizice</i>. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">In viata reala, invaratindu-ma
mereu, cu grija, prin cercuri de “intelectuali”, nu eram la curent ca sunt
frumoasa. Desteapta, da, sigur, am auzit-o de cand m-am nascut, e deja zgomot
de fond. Dar<i style="mso-bidi-font-style: normal;">
frumoasa.</i>... aaaah, asta e noua. Si recunosc, e un sentiment placut. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Poate pt ca ma stiu deja baba,
cu un picior in groapa, maine poimaine nici macar taximetristii n-or sa ma mai
observe cand traversez strada. Si ei... sunt foarte darnici. Ei mereu observa ca
ai iesit din casa aranjata. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Am gresit. Am gresit grav sa ma
irit la complimentele lor. Sunt o tampita. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Impertinenta muncitorilor de pe
schele, plini de praf si vopsea, a analfabetilor cu 5 clase si alea la seral, a
soferilor din masini smechere care opresc langa mine si deschid portiera, a
pustilor de liceu care se hlizesc cand trec pe langa ei si uneori, soptesc in
grup un “sa-mi sugi pula” curajos, de la distanta, doar-doar n-o sa aud totusi.
Toata viata m-au iritat la culme. Cum va permiteti, mah, jegosilor! Mah,
muncitori necalificati ce sunteti! </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Un fel de elitism tampit, adica
cum isi permite primitivu’ asta sa ma doreasca? Mainile lui cu unghii jegoase
si netaiate, care n-au atins o carte din cls I nu au dreptul sa tanjeasca nici
imaginar la corpul meu. Bleah. Impertinentilor!</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Stiu ca intr-o vreme dadeam
scurt, din mers, replici taioase si, imi inchipuaim eu, spirituale. Un “<i>tre’ sa
visezi si mata’ la ceva</i>”, “<i>chiar ma gandeam la asta, vin imediat!</i>” sau “<i>eu nu
pun gura pe toate cacaturile, dar merci</i>”. Ce tampita! </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Astia cu “practice gratitude” de
pe net au dreptate. Mare lucru sa zici merci pt ceea ce primesti asa, pomana.
Maine-poimaine ti se ia, si o sa-i duci dorul. Te-ai obisnuit cu binele, aia e.
O sa vezi tu curand, cristino, cum e sa fii invizibila. Te-ai plans toata viata
ca vaaai, vor toti sa te futa si atat, nu le pasa de cine esti tu si ce
personalitate amuzanta ai. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">No, uite acum-acum, o sa-ti
expire termenul de garantie, si o sa fii <i>deodata</i> o batranica excentrica,
una din babutele alea annoying din cartile Agathei Christie. Domnisoara
Cristina, 70 de ani, tricotand prostii pt bebelusii copiilor prietenelor, ca ea
n-a fost in stare sa presteze. Nu s-a ridicat niciun flacau la inaltimea
nasului dumneaiei si uite asa, a ramas cu ... stai, ca nici sa tricoteze nu
stie. Noroc ca’n jocurile astea online nu stie nimeni ce varsta si ce sex ai.
Si la 70 de ani o sa putem sa conducem armate in batalii glorioase si n-o sa ne
caute nimeni cusur. Phew, hai ca e ok. O sa fie bine. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Revenind. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Deci: site de dating, cont. Sute
de mesaje. Multi, da’ muuulti cretini. Multi, al naibii de multi sunt
"intr-o relatie deschisa" in orasul asta. Mai sa fie. Cam jumate se
lauda ca's "deschis la minte" la rubrica "orientare
sexuala". Bun asa, test de IQ rapid, nu ne pierdem reciproc vremea. Cateva
porcarele odioase si dureros de sexuale, de n-am indraznit eu vreodata sa
gandesc asa ceva. Si eu sunt om curios si curajos de fel. Scrise arata si mai
odios. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Or fi pozele cu par blond de
vina, imi zic. Sunt oamenii confuzi. Poate totusi <i>sunt</i> curva. Un musculos deschide subiectul din prima:
acuma ce culoare ai la par? Ma plictisesc instant. Imi reamintesc ca ii datorez
recunostinta. Ii raspund a-la-bond: “blond, acum e blond”. Imi da inapoi
ceva excesiv de poietic care-mi strange stomacul. Ceva despre valorile reale si
cum “noi” cautam aiurea in viata lucruri ne-esentiale. Dar nu cu cuvintele
astea. Ceva pe la'naltimea genunchiului broastei. Zic hait, inca un filosof. Muulti
pe site-ul asta. Nu-i de mine, nu e nici el. Mai cautam. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Cel mai interesant/destept
barbat de pe site mi-a zis din start: “barbatii buni sunt deja luati”. Deh,
daca’am frecat menta pana acum, ghinion. Tu ce-ai, zic. Pai poate si eu sunt
luat, zice. Si mincinos, gandesc tacut, uitandu-ma pe profilul lui “single”. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Evident ca e luat. Si are si alt
nume, posibil si alta varsta. Numa pozele sunt ale lui. Mare curaj. Oficiala o
fi proasta, sau n-are net, sau nu stie cu google. Poate o fi mintit si legat de
inaltime, prietena mea imi comunica razand-trist ca cica toti, da' toti cu care
s-a intalnit mint legat de asta. WTF, domnilor! </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Recunosc, initial, am zis ca e
epidemie de paranoia pe site. Prea multi ziceau la “interesat de” ca “<i>nu-mi
place minciuna</i>”. Mai sa fie. Nici lu’ “Misteriousul”, nici lui “Antonio” de
fapt catalin, sau poate doru, dracu stie, nici lui “Mind blower”, nici lu'
"Loverboy" nu le place minciuna. Ca sa vezi! Dar cand furi pozele
altuia, e ok, nu se pune. Ca ce, au ei motivele lor sa-si protejeze
intimitatea. Sunt io nebuna ca ma supar si nu vreau sa vorbesc cu ei. Care-i
problema? Ei au fost sinceri, mi-au zis de la inceput ca totul e fals la ei pe
profil. Si ce daca? Ei sunt niste oameni sinceri, foarte preocupati de
securitate. Ce nu'nteleg? </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Buun. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">La sfatul unei prietene, nu mai
raspund la toata lumea. Dam cu delete direct. Politetea se interpreteaza pe
siteul asta. Daca <i style="mso-bidi-font-style: normal;">zici
</i>“multumesc” la complimente, e clar ca e loc de mai mult. Esti probabil
disperata. La varsta ta, normal. Inca vreo doua, si-i chemi la tine. Daca<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> zici </i>ca nu esti
interesata, de fapt esti, te lasi greu. Un barbat adevarat insista. Stie el mai
bine ce vrei tu. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Pozele intunecate, sau alea cu
ochelari de soare sunt 99.99% semn de “sunt intr-o relatie" probabil si
aia "deschisa", ca se poarta, chiar daca zice de fapt
"single" la profil. La fel si numele false, interesele simplist si
general formulate. “soare”, “iubire”, "seri romantice”. Cativa curajosi
isi zic din prima “Suntaici Pentrusex” sau pun “gradinaritul” la hobbiuri. De
ce-mi trimit mie ghicitori si problemute de logica pe chat, asta o s-o lasam
nelamurita. O fi vreun criteriu eliminatoriu, omul nu fute decat femei
destepte, care stiu cate mere au daca iau 2 de pe masa, din alea 3 care erau
initial. Sper ca ati fost atenti, ca nu mai repet. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Ce caut eu aici? Zau, ce dracu
caut eu aici? Vorba desteptului, ca l-am tinut minte. Deh, mi-a placut cu el,
era interesant. Avea si el idei. E plictisitor numai cu ale mele. Deci are sens
sa cauti acul in carul cu fan? Okay, am putea pretinde ca-i un <i>“performance”</i>.
Un “artist” ratat ca mine isi permite luxul sa faca si experimente disperate,
nu? </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Ca asta este, nu? Disperare.
Peste cam 2 luni fac 37 de ani si a inceput sa ticaie din ce in ce mai tare.
Pana si Miss Marple a fost maritata, pricepi. Eu ce-am? </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Sunt defecta, aia e. Ma irita
abuzurile gramaticale de orice fel, licentele poetice, exprimarile de argou
(printeso, papuse, tigare etc), diminutivele gen “banuti”, “manute”,
“vorbulite” (bleah!), licentele poietice, grobianismul. Caut nod in papura, ce mai. Nu tu poze cu copilul tau propriu si personal, nu tu poza cu tine latit la soare, dezbracat, si cu ditai burta; nu tu poza cu tine la cununia civila, cu nevasta insarcinata alaturi. Numa' nazuri pe capul meu. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Imi plac barbatii care arata
bine, recunosc. Am un fel de obsesie inconstienta a proportiilor. A
potrivirilor. Ca un "artist" ce sunt. Zic eu mereu ca merge si mai prostut, dar nu merge. Am avut unu acasa, arata su-perb. Doua vorbe n-a fost in stare sa lege. Sa ma urc pe pereti de ciuda, nu alta. L-am impachetat la loc, l-am trimis in lume. L-o place alta asa cum e, lasa. Din pacate, nu's multi 'telectuali
care sunt in stare sa arate si ei intr-un fel. Asta este, facem compromisuri.
Oftam de la distanta la aia aratosii, e okay. Decat sa ne plictisim... </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Nu-mi plac oamenii greoi, ce sa
avem noi in comun? Imi plac oamenii rapizi si care ajusteaza din mers, si
totusi cad in picioare; oameni cu reflexe rapide, cu sclipiri ocazionale care
sa-mi aminteasca de ce ne iubim. Oamenii care inteleg dracului ce zic, nu tre
sa ma explic la fiecare short-cut. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">De cand eram copil citind cei
trei muschetari am ramas cu obsesia mainilor “fine”. Asa era Athos, de care am
fost indragostita multi ani. Desi eu <i style="mso-bidi-font-style: normal;">eram</i> D’Artagnan,
dar nah, ce conteaza. Nu-mi plac mainile muncite, asta e crudul adevar. Nu le
pot vedea pe corpul meu, si eu “vad” totul, nu pot sa opresc functia asta. E
factory-default. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">M-am trezit cam la spartul
targului, aia e. Barbatii “buni” sunt luati, sau macar au deja copii <i style="mso-bidi-font-style: normal;">cu alta. </i>Nu sunt
un om ambitios, nu mai am nicio farama de orgoliu, dar chestia asta o resimt ca
un pumn in stomac. Asta e ultima reduta, ultima firmitura de ambitie. Macar
atat. Sa nu trebuiasca sa-mi amintesc mereu ca a iubit-o p'alta. E ceva
inconstient, nu stiu. Mai bine singura, lasa. Nu-mi muta nimeni periuta de
dinti de la <i>locul ei.</i> Ma culc cand vreau, gatesc cand am chef, nu tre
sa-mi bat capul unde dracu si-ar pune altcineva hainele in casa asta, ca nici
ale mele nu mai au loc. Da, da, observ ca nici ipotetic nu exista varianta sa
ma mut. Presupunand ca as avea un barbat, de fapt, unde l-as pune? </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">Deci probabil raspunsul e
simplu. Ce caut eu pe siteul ala sunt niste complimente ieftine, care sa-mi
linisteasca temerile ca imbatranesc, soptindu-mi intr-o romana stirba ca<i>
inca sunt futabila, e okay</i>; si niste scuze si mai ieftine, sa mi le arat
singura, in print screen, peste 20 de ani, cand o sa ma simt singura si o sa ma
acuz de rea-vointa. <i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Georgia","serif";">Uite, fata, io am incercat. Daca n-a fost
sa fie.... </span></i><span style="font-family: "Georgia","serif";"></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Georgia","serif";">PS scuzati limbajul colorat,
m-am molipsit de la un cineva cu care m-am tot conversat pe site zilele astea.
Altfel baiat de treaba, dar “mitocan” dupa cum a avut amabilitatea sa se
recomande de la inceput. N-am de gand sa ma culc cu el, asa ca "relatia" noastra n-are nicio sansa; dar mi-am zis ca-mi
prinde bine niste realitate din asta, de strada; ca in turnul meu de fildes nu
s-o vorbi asa, dar e si cam rarefiat oxigenu. Sa nu imbatranim totusi asa
repede. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:EnableOpenTypeKerning/>
<w:DontFlipMirrorIndents/>
<w:OverrideTableStyleHps/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="false"
DefSemiHidden="false" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="371">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footnote text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="header"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footer"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index heading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="table of figures"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="envelope address"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="envelope return"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footnote reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="line number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="page number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="endnote reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="endnote text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="table of authorities"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="macro"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="toa heading"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Closing"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Signature"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Message Header"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Salutation"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Date"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text First Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text First Indent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Note Heading"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Block Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Hyperlink"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="FollowedHyperlink"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Document Map"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Plain Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="E-mail Signature"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Top of Form"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Bottom of Form"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal (Web)"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Acronym"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Address"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Cite"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Code"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Definition"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Keyboard"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Preformatted"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Sample"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Typewriter"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Variable"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal Table"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation subject"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="No List"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Contemporary"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Elegant"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Professional"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Subtle 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Subtle 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Balloon Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Theme"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" QFormat="true"
Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" QFormat="true"
Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" QFormat="true"
Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" QFormat="true"
Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" QFormat="true"
Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" QFormat="true"
Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="41" Name="Plain Table 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="42" Name="Plain Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="43" Name="Plain Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="44" Name="Plain Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="45" Name="Plain Table 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="40" Name="Grid Table Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46" Name="Grid Table 1 Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51" Name="Grid Table 6 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52" Name="Grid Table 7 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46" Name="List Table 1 Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51" Name="List Table 6 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52" Name="List Table 7 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 6"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]--></div>
Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-44122494905025928882012-05-09T17:12:00.001+03:002022-03-24T13:02:48.465+02:00Drumul catre Iad e pavat cu coincidente.<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Pentru a nu stiu cata oara imi spune ca nu m-a iubit. Niciodata. </span></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu-mi spune direct, insinueaza... e un delicat. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Am inteles eu gresit. </span><br />
<span style="clear: left; float: left; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgv4fM8S5x6MLc0tL4jTLqFMfzFpMOla4g0GyKpQC2BvIzSxWc0S5q5re6X0cgeckbXCodpUlfnwdYfs-JG9qN-yi4GWAy6vHH8OhjeBScKKqkVaq4BD9iR7nIjwg5UaWshcIbj/s320/563498-bigthumbnail.jpg" width="320" /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Si eu, si ceilalti. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Aia care mi-au zis sa nu cumva sa ma indragostesc de el, ca e un neserios, un fustangiu... </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Si eu, si cealalta femeie careia i-a frant inima, lasand-o sa creada ca ma iubea pe mine. Lasand-o sa ma urasca, sa-mi faca un viata un calvar cu povestile ei pline de cruzime. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Si eu, si ceilalti care m-au judecat pe nedrept ca i-am furat barbatul, dupa ce ma prefacusem prietena ei. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu-i pasa lui ce crede lumea...</span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg96-p_qAtDckhIt1lV3uJBO-2Aaa1Kq93VcFa7xZ9MVDXsOYE6T75x5dQWQ6zzIxbxuvDZenxkU7qoOImj2IfiHuCajTfq9qkI31hc9RboO81binzG1O1xA6EVUOJFEgpXk-28/s1600/115779524.f6cKr66K.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg96-p_qAtDckhIt1lV3uJBO-2Aaa1Kq93VcFa7xZ9MVDXsOYE6T75x5dQWQ6zzIxbxuvDZenxkU7qoOImj2IfiHuCajTfq9qkI31hc9RboO81binzG1O1xA6EVUOJFEgpXk-28/s320/115779524.f6cKr66K.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Pentru a nu stiu cata oara aduce iar vorba de noaptea <i>aceia. </i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Noaptea in care nu l-am ranit, noaptea in care i s-a parut al naibii de amuzant, noaptea in care a incetat sa-i mai pese de mine. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Oricum nu-i pasa, imi spune. Oricum s-ar fi terminat asa. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu-mi spune direct, insinueaza. E un delicat. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Am inteles eu gresit. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><span style="text-align: center;">A fost doar o joaca pentru el, a fost</span><span style="text-align: center;"> </span><i style="text-align: center;">politicos </i><span style="text-align: center;">si atat. </span><span style="text-align: center;">O fetita prostuta ca mine nu intelege lucrurile astea sofisticate. </span></span><br />
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: -webkit-auto;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgog1BlOq9n6WjuygvKk9qPcghGClE4LphXsPaR-ugdAmAOFXwKyjlPS3TvSRp_gpU9ZrpWuGKQ7o2gzs7CZx3S58iF2ojJ4Bazkjxm21-tzMZwxKUhNdSYxMvG6kPb7eDk7E_c/s1600/1923626473_c6906836a2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgog1BlOq9n6WjuygvKk9qPcghGClE4LphXsPaR-ugdAmAOFXwKyjlPS3TvSRp_gpU9ZrpWuGKQ7o2gzs7CZx3S58iF2ojJ4Bazkjxm21-tzMZwxKUhNdSYxMvG6kPb7eDk7E_c/s320/1923626473_c6906836a2.jpg" width="320" /></span></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Pentru a nu stiu cata oara vorbim despre faptul ca el nu ma vrea. </span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Vorbim cu zecile de ore, fara incetare. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoqnLn7s5-HbQuR_YwCf1IaKwmUPr88x-IUFkXk4RLYfZ9IM_zXl_03_u1MDE_tDy_DXW5aCvpkG_8BkfzrWXZdRLPX9xut7KN5GsdsmGWYJm11Y_5iQlFx6PF5_aYwg-0pIdZ/s1600/3297920650_4d908b8969.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoqnLn7s5-HbQuR_YwCf1IaKwmUPr88x-IUFkXk4RLYfZ9IM_zXl_03_u1MDE_tDy_DXW5aCvpkG_8BkfzrWXZdRLPX9xut7KN5GsdsmGWYJm11Y_5iQlFx6PF5_aYwg-0pIdZ/s320/3297920650_4d908b8969.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu ma vrea, nu vrea ca lucrurile pe care le facem impreuna sa conteze. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu vrea genul ala de relatie pe care il vreau eu - in care fiecare moment, fiecare atingere se aduna, construieste... </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu ma vrea pe mine - nascuta si crescuta intr-un cartier marginas, nu ca el, in <i>centru. </i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu ma vrea atat de saraca, si lipsita de ambitii. </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP7brOYnEZTFi_AA3EWjw_RSEZgWBKscj8Z5VuGF7rwkiuhAOcuz7vQFSxcfvRKRcJQmNFrXFINOudovtEV0O7EkApZJdGha1NPB6oxqbzmW5M2t2gZBdq2Eh2g_VrTs3svRYQ/s1600/love-heart-cloud.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="238" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP7brOYnEZTFi_AA3EWjw_RSEZgWBKscj8Z5VuGF7rwkiuhAOcuz7vQFSxcfvRKRcJQmNFrXFINOudovtEV0O7EkApZJdGha1NPB6oxqbzmW5M2t2gZBdq2Eh2g_VrTs3svRYQ/s320/love-heart-cloud.jpg" width="320" /></span></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmI_S4foS5zPAaIMxNYc0K871ljw9T_91kekAo3_lhZ0rVo_4QrN1hpYSbDcmku8mdrLSsmIyM5pgisWxDGfiSmLDYzirxm9lWGJN7qvGNerAgc_-0zv6CqdsSKQhRhr8Uptwv/s1600/3470838905_967daebdcc.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"></span></a><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"> </span></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu ma vrea asa neinteresanta si lipsita de sofisticare. Nu ma joc niciodata cu sentimentele nimanui, nu ma dau, dezinhibata, in spectacol, nu sunt niciodata o provocare. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu cunosc pe nimeni important, nu ma laud niciodata cu nimic. Astept cuminte sa ma vada, sa ma recunoasca... O victima. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Ma foloseste si ma arunca iar la cos fara ca eu macar sa observ. O proasta. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu-mi spune direct, ma lasa sa inteleg singura. E un gentleman. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_PQdO6Uq0x_hhpdaE7oJg3FzYWirv95hOMEix2xMk_yHhRu0zJHG5bs5qZLctwXMUWNxj4NweqXPvlhUpALsuZ9isVW2VEwLqFPkvmILDEjAyHo1Vb4-JdpwFY38ia4Mr19uG/s1600/An+aerial+of+a+heart-shaped+reed+at+Hardy+Reef,+near+Whitsunday+Islands.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="clear: left; float: left; font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="211" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_PQdO6Uq0x_hhpdaE7oJg3FzYWirv95hOMEix2xMk_yHhRu0zJHG5bs5qZLctwXMUWNxj4NweqXPvlhUpALsuZ9isVW2VEwLqFPkvmILDEjAyHo1Vb4-JdpwFY38ia4Mr19uG/s320/An+aerial+of+a+heart-shaped+reed+at+Hardy+Reef,+near+Whitsunday+Islands.jpg" width="320" /></span></a><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"></span><br />
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu ma vrea, dar nu ma lasa niciodata sa plec. Nu s-a intamplat niciodata nimic intre noi. Nu-mi datoreaza nimic, cu atat mai putin explicatii cand dispare din senin, sau cand reapare ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. </span></div>
<br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Se intoarce iar si iar la mine din comoditate. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Il primesc de fiecare data inapoi, imi inghit furia si resentimentele, si ma fac ca nu observ ca ma dispretuieste pentru asta. </span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Prostul. </span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Fiecare dintre noi il dispretuieste pe </span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">celalalt. In secret. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Mintim amandoi si nu ne privim niciodata in ochi de teama ca celalalt sa nu inteleaga. </span></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirKU5zERJjMZnpOV6itn4pAguwUyqgF69_DxLcotLZcapllIPF1ZhIByfVqQJf6N7s9xTXodjFu7XcNSa0uincVEcETYe_DaDW9jD6GdYSuEWhTVE_8yVMA0cRywnviVX1XBAr/s1600/article008415b08000005d.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="218" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirKU5zERJjMZnpOV6itn4pAguwUyqgF69_DxLcotLZcapllIPF1ZhIByfVqQJf6N7s9xTXodjFu7XcNSa0uincVEcETYe_DaDW9jD6GdYSuEWhTVE_8yVMA0cRywnviVX1XBAr/s320/article008415b08000005d.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu-l mai iubesc. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Mi-e dor de el cand dispare iar, ma doare sa-l stiu distrandu-se, poate in bratele alteia, ma dezamageste de fiecare data cand se intoarce la mine cand ii merge prost, cand e deprimat, cand se simte singur. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Dar nu-l mai iubesc de mult. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Ma dezamagesc alegerile lui, de fiecare data gresite si superficiale. Ma doare lipsa lui de scrupule, lasitatea cu care ma minte si ma foloseste.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Ma doare sufletul cand ma respinge, dar nu-l mai iubesc de mult. Raman din orgoliu, din loialitate fata de mine insami. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcJ9XWdLjQ2oKwDLt1i6EFfWyjmzuPqguHksQ9iJw-WYMuZD6BIEkaNzMwXboSPcwavcgsJkqahfD1o54ppAHMXFRzKlrsX7R7YXERQy3FhyphenhyphenZqwB4u8xekFF728WNcNh1OuYSt/s1600/cat-heart.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcJ9XWdLjQ2oKwDLt1i6EFfWyjmzuPqguHksQ9iJw-WYMuZD6BIEkaNzMwXboSPcwavcgsJkqahfD1o54ppAHMXFRzKlrsX7R7YXERQy3FhyphenhyphenZqwB4u8xekFF728WNcNh1OuYSt/s320/cat-heart.jpg" width="272" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">E ca un dans. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">El pretinde ca nu m-a iubit niciodata, ca el a fost tot timpul in control, puternic si indiferent... </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Ma seduce si ma abandoneaza iar, si iar, si iar...</span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Eu pretind ca nu ma dor respingerile lui, ca nu ma impresioneaza gesturile lui romantice, ca se intoarce la mine pentru ca m-a iubit odata, si i-am ranit orgoliul, si pentru ca nu poate recunoaste asta, nu ma poate ierta, si nu-mi da drumul. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Se intoarce la mine sa ma chinuie, sa reia vechea poveste, sa-i ling eu ranile, sa ma vada ca sufar. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Dar eu nu pot sa-i dau satisfactia asta. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Si el nu poate recunoaste ca m-a iubit. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">E ca un dans al orgoliilor. Nimeni nu iubeste pe nimeni si nimeni nu e fericit. </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7T7iUqqrEEPdqsIpCSkEbFZQxOyH2UsTjFz_CPq-yi6jPsPyPgdRYuLcktLzjUVbFr7CcIRqKJeMLKkLPVzpymKulxPTUZzMeLNB6AWih-LStIGsHxLUJSgMcSkO51gNFedkV/s320/head_in_the_clouds__by_rose_petals.jpg" width="320" /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate m-am inselat. Poate sunt o proasta. O victima. Poate el e un psihopat, un monstru. Poate nu m-a iubit niciodata, doar s-a jucat, si s-a folosit de nevoia mea de a crede in ceva frumos. De ambitia mea de a clarifica lucrurile. De nevoia mea de <i>closure.</i> De uimirea mea ca exista oameni asa indiferenti, si reci , si plini de cruzime ca el. De curiozitatea mea si nevoia mea de a intelege cum a putut sa-mi faca asta. Cum poate sa fie asa si totusi sa para atat de sensibil, de atent, de normal. </span></div>
</div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiq_GzO8KMuhVSukaH_Y9IUEP8OKhcTnTVk4vrYZ4v5_Tz6Uc3w6rQSW19JrayZb2gS3CM8PyqferA_-EWDkNFjZf0WZUMEmwBuXyC7BkgtPhESx5kAtKN9WiWagE7z5dR3Echt/s1600/Heart-Shaped-Rocks-Water.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiq_GzO8KMuhVSukaH_Y9IUEP8OKhcTnTVk4vrYZ4v5_Tz6Uc3w6rQSW19JrayZb2gS3CM8PyqferA_-EWDkNFjZf0WZUMEmwBuXyC7BkgtPhESx5kAtKN9WiWagE7z5dR3Echt/s320/Heart-Shaped-Rocks-Water.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate ar fi trebuit sa spun eu prima adevarul. Poate ar fi trebuit sa am eu prima curajul de a spune ca doare. Poate lasitatea mea e mai mare ca a lui ca nu i-am confruntat niciodata minciunile. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate chiar e ingrozitor de trist ca loialitatea mea se iroseste de atatia ani la picioarele lui. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate lacrimile mele n-au fost chiar degeaba, poate ca e drept sa-mi fie rusine ca l-am iubit tocmai pe el - cel care ma merita cel mai putin, in timp ce i-am ignorat pe ceilalti. </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMJWMZO7qIvNtD7jMG7at0d168577w4OrwiJfpmDo7Ej0Nx8EBErYupqpAAmHBAR5CFnPhI-scvOFPEl9LauQhfRAwAOiCi8ZI2WGFgmVxHQAAw80cXvsi89L6DGdblWPqqq1n/s1600/Heart_and_cloud_in_one_by_VenuVen.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMJWMZO7qIvNtD7jMG7at0d168577w4OrwiJfpmDo7Ej0Nx8EBErYupqpAAmHBAR5CFnPhI-scvOFPEl9LauQhfRAwAOiCi8ZI2WGFgmVxHQAAw80cXvsi89L6DGdblWPqqq1n/s320/Heart_and_cloud_in_one_by_VenuVen.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate e un moft sa cred ca as fi putut face mai bine, mai mult, toti anii astia. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate mi-am irosit timpul degeaba facand tot ce am facut, si incercand mereu sa inchid cum trebuie lucrurile. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate ca gresesc acum cand refuz sa cedez iar, cand pretind ca e alegerea lui si nu mai e absolut nimic ce as putea face eu. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate ca lumea pentru mine ar fi fost mai frumoasa daca el nu ar fi existat. Poate as fi iubit pe altul, si ala nu s-ar fi jucat cu sentimentele si cu viata mea. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: left;">Poate toate lucrurile care m-au convins sa-l iubesc, si toate lucrurile care m-au facut sa cred ca si el ma iubeste, </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif; text-align: left;">n-au fost decat coincidente. </span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1KDDliVeSgEpsxlPfel8gBMfO50_e075lZxznzXQkbD-Wdi5J-yMOSS2L0gn64PcxYvBB_JZS5Qtg5hdHRc25acaG7m1RrZ0iqCjuGaYR4KePf5V1mqscYNbGJ4AhF6M_A1lK/s1600/Two+swans+form+a+heart+shape+surrounded+by+early+morning+mist+in+Cleveland.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1KDDliVeSgEpsxlPfel8gBMfO50_e075lZxznzXQkbD-Wdi5J-yMOSS2L0gn64PcxYvBB_JZS5Qtg5hdHRc25acaG7m1RrZ0iqCjuGaYR4KePf5V1mqscYNbGJ4AhF6M_A1lK/s200/Two+swans+form+a+heart+shape+surrounded+by+early+morning+mist+in+Cleveland.jpg" width="133" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitUesFPOvmoU9_ONKIQGPpK7XnyY2Fba_Xvb04vkx3Q9-KsaBjkSPrFGfi_EOJExhJtKxmswcX73OfhYyyJV4gO6unb02IeTuAmnmdRkH7ycMK3PG4wjzYs6xC54QIXVDDh6q2/s1600/heart+cloud.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitUesFPOvmoU9_ONKIQGPpK7XnyY2Fba_Xvb04vkx3Q9-KsaBjkSPrFGfi_EOJExhJtKxmswcX73OfhYyyJV4gO6unb02IeTuAmnmdRkH7ycMK3PG4wjzYs6xC54QIXVDDh6q2/s320/heart+cloud.jpg" width="320" /></span></a></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate toate momentele noastre de intimitate emotionala au fost doar pentru ca eu il ascultam, si lui ii place sa vorbeasca despre el insusi. </span></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate nu zambea inconstient de fiecare data cand ma privea, ci pur si simplu s-a intamplat de cateva ori sa se gandeasca la ceva frumos si sa zambeasca. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate Andreea m-a urat pentru ca nu i-a placut de mine, poate ca-mi povestea mereu despre el nu ca sa ma chinuie cu apropierea lor, ci ca sa se laude. </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRUr17KNCvDJsuavAe3zIsGlrni1ILDqygY3AMi3YDaOJqJpCxsI7jYfctCSi1eB6xBsrlxJsXUwA9hY8888tYdpaoQMIR8pnt1TiTZAdu9rwgLoppB4dfg62Ha8Ohx1CcY6AQ/s1600/heart-cloud%5B1%5D.gif" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRUr17KNCvDJsuavAe3zIsGlrni1ILDqygY3AMi3YDaOJqJpCxsI7jYfctCSi1eB6xBsrlxJsXUwA9hY8888tYdpaoQMIR8pnt1TiTZAdu9rwgLoppB4dfg62Ha8Ohx1CcY6AQ/s200/heart-cloud%5B1%5D.gif" width="200" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate chiar n-au fost niciodata impreuna si a inteles ea gresit. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate toate gesturile romantice si atentia au fost doar ca sa se culce cu mine, si pur si simplu a renuntat cand a vazut ca nu se poate asa usor. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate venea la etajul meu</span><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"> pentru ca avea treaba acolo, si traversa in partea cealalata fara sa vorbeasca cu nimeni pentru ca persoana cautata nu era niciodata acolo. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate a coborat din greseala la biroul meu, si nu pentru ca sperase sa fiu si eu la petrecerea ei de adio. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate statea privind in gol langa xerox pentru ca uitase ce trebuia sa faca, nu pentru ca tragea cu urechea la ce vorbeam eu cu ceilalti. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate se intoarce iar si iar la mine doar pentru ca il primesc. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate ca mi-a povestit atatea despre viata lui, copilaria lui, prietenii, parintii, visele si fricile lui, pentru ca doar eu am fost dispusa sa-l ascult. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Poate atingerile lui n-au insemnat niciodata ce am crezut eu ca inseamna - oamenii se ating tot timpul, din tot felul de motive, nu-i asa? Poate ca barbatul care-mi mangaia picioarele murdare de noroi dupa ce mersesem in picioarele goale prin padure pur si simplu n-a existat decat in imaginatia mea. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqJdAaUndJ_BhT-46AwbQivOWXo2MThauu9LYW25hFcRBlDtd1rlwkbNW148zh9x4YpGBQYDfco9Y2AuR9K4s3msVrc8Y3ZYhkRoD_2DIuUO_XUr1lGmOL62xbUYdJGI3el-Jh/s1600/heart-fire-ring.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqJdAaUndJ_BhT-46AwbQivOWXo2MThauu9LYW25hFcRBlDtd1rlwkbNW148zh9x4YpGBQYDfco9Y2AuR9K4s3msVrc8Y3ZYhkRoD_2DIuUO_XUr1lGmOL62xbUYdJGI3el-Jh/s320/heart-fire-ring.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPi8C64rRf2kC4UccRguINQhGcYbImLE4FOCTtwjoOXfe4nHUbHwkwjRHQ-zzlR715h_EJc6qqEGCpuyupSuTmDyESw1lQKi7m5Y5frwC1H-u9StkkhSHL_xO6ytdG5oZUgViz/s1600/heart-tree+(1).jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPi8C64rRf2kC4UccRguINQhGcYbImLE4FOCTtwjoOXfe4nHUbHwkwjRHQ-zzlR715h_EJc6qqEGCpuyupSuTmDyESw1lQKi7m5Y5frwC1H-u9StkkhSHL_xO6ytdG5oZUgViz/s320/heart-tree+(1).jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Stiu ca anul trecut am gresit eu. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">L-am primit inapoi prea usor, fara sa merite. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">I-am dat tot ce-a vrut, pe degeaba. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">L-am simtit distant si distras, si am inteles ca suferinta lui n-avea nicio legatura cu mine, si totusi am mers mai departe. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Am ales sa pretind ca in momentele alea era al meu, si am mintit ca eram fericita. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Desi muream cate putin de fiecare data cand ma simteam invizibila, utila, irelevanta. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-iZZTLwXH09WGsi_7tNvTT-npsgFsLRsbtmWiGJHuHJ3M1RSY-9tS-mxtKwwkb4taTL1GBXDIBCJjjcOw0OjteVP_lrqFdBoZYq62nSyTSUGJfdqdT9Mh1v_Lj9-eohRex13Y/s1600/heartshapedforestgd5_large.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-iZZTLwXH09WGsi_7tNvTT-npsgFsLRsbtmWiGJHuHJ3M1RSY-9tS-mxtKwwkb4taTL1GBXDIBCJjjcOw0OjteVP_lrqFdBoZYq62nSyTSUGJfdqdT9Mh1v_Lj9-eohRex13Y/s320/heartshapedforestgd5_large.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Planul meu trebuia sa fie perfect, fara nicio greseala. Ma cunosc, si stiu cat de departe merg ambitiile mele. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Stiam ca mai devreme sau mai tarziu, o sa vad in ochii lui dragostea ce-o simte <i>pentru alta, </i>si atunci totul s-ar sfarsi, pentru totdeauna.</span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Dar el are mereu grija sa nu ma piarda de tot. Nu se indura, probabil, sa piarda singurul om caruia i-a pasat vreodata cu adevarat de el. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Am crezut ca ma iubeste, cand de fapt el se iubeste doar pe el insusi. Se vede pe sine reflectat in ochii mei si asta e singurul lucru care ii place la mine. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9FDcy_SlPTTnldIBDUu3pYwt-mbNgja0jPNP7KHoToM0PDtk4m40eyW6cFccsd-Abk-ea8WONA1XW67d7YBkSqpa1H2TK8hzvq6mjM3Wu6Ls6qRiEa4l3GgkyBAN6xbUNDCUp/s1600/heart-tree.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; display: inline !important; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9FDcy_SlPTTnldIBDUu3pYwt-mbNgja0jPNP7KHoToM0PDtk4m40eyW6cFccsd-Abk-ea8WONA1XW67d7YBkSqpa1H2TK8hzvq6mjM3Wu6Ls6qRiEa4l3GgkyBAN6xbUNDCUp/s320/heart-tree.jpg" width="240" /></span></a><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Ambitiile mele ma tin legata de el. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nevoia mea obsesiva de a sti adevarul. Nevoia mea de a sti ca nu m-am inselat, ca nu sunt o proasta. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Nu sunt o victima - am ales sa merg pe drumul asta. Am ales sansa aia de 1 la un miliard ca el sa ma iubeasca inca in sinea lui. Sa ma ierte. Sa uite momentul ala cand i-am ranit orgoliul. Sa gaseasca in el curajul sa ma iubeasca cu adevarat - sa riste asta. Sa ma aleaga <i>pe mine. </i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">De fiecare data cand am cedat, am crezut cu adevarat ca e cea mai buna solutie - pentru mine. Mie imi era dor de el, de vocea lui, de atingerile lui. Orice motive il aduceau iar la mine, nu mi-a pasat. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Am facut tot ce am facut din respect pentru sentimentele <i>mele. </i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><i>Mi-e ingrozitor de rusine ca l-am iubit. </i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">De fiecare data cand mi-a frant inima, am stat inchisa in casa cu lunile - nu ca sa-mi ling ranile, ci ca sa-mi ascund umilinta. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaf112MBf1JXEfc0IdxUYjnDHNa3l4sKgoC6cfHJVzre3TVq-s_Hbwa4V_Q519CLPKqEjl8mpwzb6eH_NL9_sicVp4gcPxHXXoQCif5sEu3CZdYo0MjcIHx2Datk4m5Oijkzfr/s1600/An+aerial+view+of+a+natural+heart+shaped+lake+fed+by+a+spring+in+the+Amazon+River+basin.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaf112MBf1JXEfc0IdxUYjnDHNa3l4sKgoC6cfHJVzre3TVq-s_Hbwa4V_Q519CLPKqEjl8mpwzb6eH_NL9_sicVp4gcPxHXXoQCif5sEu3CZdYo0MjcIHx2Datk4m5Oijkzfr/s320/An+aerial+view+of+a+natural+heart+shaped+lake+fed+by+a+spring+in+the+Amazon+River+basin.jpg" width="320" /></span></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Se spune ca ne intalnim Destinul pe drumul pe care mergem incercand sa-l evitam. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Cred ca eu am pornit la drum convinsa ca ar fi ingrozitor sa iubesc. Ca asta distruge vieti si aduce numai suferinta. Ca mama ar fi fost poate fericita si ar fi avut o viata frumoasa <i>daca nu l-ar fi iubit pe tata. </i>Daca n-ar fi trebuit sa lupte pentru el, pentru viata lui, atatia ani. Daca n-ar fi fost prizoniera suferintei lui. Sau daca ar fi putut pur si simplu sa renunte, sa fie egoista, sa-l abandoneze, sa-si vada de viata ei. Si eu l-am pierdut, asa cum a pierdut si ea. Pentru ca asta era lectia pe care o cautam: <i>nu merita sa lupti, renunta! nu merita sa iubesti! </i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Sunt acum convinsa ca asta e tatal copilariei mele, cel pe care - convenabil - nu mi-l amintec deloc. Boala lui de plamani trebuia sa fie primul clue. Renuntarea. A ales-o probabil inconstient pe mama sperand ca ea sa lupte in locul lui. Sa-si asume ea responsabilitatea pentru viata pe care el nu mai vroia sa o traiasca. Sa-i dea ea curaj sa-si infranga fricile, motive sa vrea sa mai traiasca inca o zi, inca un an. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Si eu duc lupta mai departe. Inca o zi, inca un an. Joc rolul ei, rolul lui, rolul meu inca n-a fost scris. Oglindesc mereu povestea celuilalt - cu lasitatea omului care nu are curajul sa-si asume propria lui poveste. Nu pot sa renunt - e ca si cum as renunta la tata. E ca si cum l-as lasa sa moara. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><b>Imi spun ca nu de el mi-e dor. Imi e dor <i>de mine</i> fericita. </b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span></div>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;"><br /></span>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-41610878352618409352011-10-26T15:39:00.017+03:002022-03-24T13:02:48.056+02:00Of course God will forgive me, that's his business!<div style="text-align: right;"><span style="font-size: x-small;"><i>H.Heine</i></span></div><div style="text-align: right;"><br />
</div><br />
In mod ironic si absolut neintamplator, pentru mine, toate se reduc invariabil la asta: Dumnezeu fie ma uraste si ma chinuie, fie nu exista. Eu alta solutie nu vad. <br />
<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEje0sLM4HLTQ4F8aiJ4ACf3G2lVxE8D93p3BtAWy5rKJ_8WrT_N1RN5QFs7pXE74N6i36OoiodsUm59tpwxYOfDEx9mf7LBAg4M5Y9bTwMM85S3rVqgIt8Jjvm-dCbwIKTWTCDq/s1600/bluemoon.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEje0sLM4HLTQ4F8aiJ4ACf3G2lVxE8D93p3BtAWy5rKJ_8WrT_N1RN5QFs7pXE74N6i36OoiodsUm59tpwxYOfDEx9mf7LBAg4M5Y9bTwMM85S3rVqgIt8Jjvm-dCbwIKTWTCDq/s320/bluemoon.jpg" width="320" /></a></div><div style="text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div style="text-align: center;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Asta e mecanismul meu de a face fata vietii, de a-mi procesa sentimentele si emotiile - o lunga, infinita conversatie cu Dumnezeu. Era o vreme cand <i>simteam </i>ca imi raspunde, dar de la un moment dat incolo, am imbatranit, sau mi-a crescut prea mult IQ-ul, sau poate pur si simplu Dumnezeu s-a suparat si nu mai vrea sa vorbeasca cu mine. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Fac asta de atata timp, ca nici nu mi-am dat seama ca o fac. Parca m-am nascut facand asta. Am inteles intr-o noapte, cand barbatul pe care-l iubeam, un barbat eminamente rational si rece, mi-a aratat un om furios pe un Dumnezeu care l-a tradat, luandu-i ceva important. De atunci, el nu mai crede, si nu mai iubeste. Se simte mai in siguranta asa. </div><div style="text-align: justify;"><i>Oare si eu fac la fel? </i><br />
<i><br />
</i></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Tind sa cred ca oamenii care nu cred in nimic traiesc doar cu o jumatate de creier. Cei care doar-cred, traiesc doar cu cealalta. Omul intreg crede <i>si </i>cerceteaza,<i> </i>dar crede in continuare - lucrurile in care are <i>nevoie</i> sa creada. </div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><i></i></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Cred ca suntem toti si toate facuti din aceeasi materie, si ca ea vibreaza la unison, oriunde in univers s-ar afla. Si vibratia asta e "vocea" lui Dumenezeu. Asta daca tinem mortis sa ne legam de detalii despre cum "Cuvantul" a creat viata. Viata e vibratie.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Si de aici incolo, e simplu - aceleasi reguli, aceleasi principii, acelasi ritm. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Nu ma pot hotara totusi daca Vointa poate cu adevarat schimba ceva sau in ce masura isi contine o samantza propriul ei viitor -<i> in totalitate, in detaliu. </i>Poate constiinta mea sa se ridice dincolo sau pe langa propriul ei proiect? </div><br />
<br />
O prietena, psihoterapeut, e furioasa <i>pe mine</i> ca refuz sa-mi "rezolv" problemele prin singura solutie posibila - psihoterapie. Furia ei camufleaza frica si neputinta in fata lucrurilor care "ti se intampla". Ca orice psihoterapeut, lupta pt a sustine iluzia puterii ei - asupra problemelor, fricilor, altor oameni. Se simte mai in siguranta asa. <br />
<i>Oare si eu fac la fel? </i><br />
<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Nevoia mea de sens ascunde cumva teama de Intamplare? Am <i>nevoie </i>sa existe reguli si principii in Univers, pentru ca atunci exista o Logica, Echilibru. Tot ce mi se intampla are un sens, vine din ceva si duce undeva anume, si mai ales, are o legatura specifica cu mine.<br />
Ma simt mai in siguranta asa? </div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
Frica da sens vietii - suntem ce face frica din noi: atei, psihoterapeuti, magicieni... </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Este viata mea propria mea creatie? Sau este ceva independent de mine, ceva ce ma creeaza pe mine pe masura ce se desfasoara. Sunt un om care se teme sa-si asume responsabilitatea propriei vieti, sau un om care se teme sa-si asume propria neputinta? </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Nu ma tem de nefericire. Nu ma tem de suferinta. Ma tem de non-sens. Sensul face si nefericirea, si suferinta, suportabile.<br />
Nu ma tem de neputinta. Ma tem ca nu cumva sensul sa fie doar o biata constructie a mintii mele, un "mecasnism de reducere a tensiunii intrapsihice". Ma tem de mine, de orgoliul meu de creator, de puterea mea de a crea sens - sensuri false, justificative.<br />
Am nevoie ca Sensul sa existe independent de mine si de vointa mea. Si imi place ca oamenii pe care ii iubesc si viata mea sunt propria mea reflectie. Asta ma face pe mine sa ma simt in siguranta. </div><i>Oare ce fac </i><i>deja pentru asta? </i><br />
<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Imi pare rau ca l-am lasat pe recenzor sa ma treaca "ateu". Sper ca Dumnezeu stie cine sunt eu, chiar daca oamenii par mereu sa inteleaga gresit. Nu pot fi furioasa pe Dumnezeu si in acelasi timp sa nu cred in el.<br />
<br />
Daca ar vorbi iar cu mine, poate l-as ierta. Dar mie mi s-ar ierta aroganta?</div><div style="text-align: justify;">Nu de catre Dumnezeu, ci de catre oameni... </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-90758479885752300192011-06-29T12:21:00.011+03:002022-03-24T13:02:51.542+02:00Do I love you because you're beautiful<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: right;">
<span style="font-size: large;"><b>or are you beautiful because I love you?</b></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: right;">
<span style="font-size: xx-small;">~Richard Rodgers and Oscar Hammerstein II, <i>Cinderella</i></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><i> </i></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">E una din zilele alea cand ma simt cea mai ghinionista fata din lume; cand ma indoiesc de tot si toate, dar cel mai mult de mine, pt ca eu sunt parca singura care 'nu face sens' in poveste. </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Ce ghinion sa-l iubesc tocmai pe el. De ce mi s-a intamplat mie tocmai asta? De ce? Ce-am facut sa merit o asa povara? Chiar sa nu existe un El pentru mine in toata lumea asta? Unu care chiar sa vrea sa fie cu mine, sa nu-mi reflecte inapoi la nesfarsit propriile mele indoieli. Unu care sa fie capabil de un gest atat de lipsit de egoim cum este ala de a iubi pe cineva - altul decat tine insuti. </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Il vad ca se straduie; ii inteleg intentiile; dar nu va fi niciodata un baietel adevarat in felul asta; o sa ramana un Pinochio, gata sa minta frumos ca sa pastreze o imagine. Nu, nu ca sa nu ma supar eu - i se rupe lui de ce simt eu. Minte ca lucrurile sa <i>para</i> frumoase in continuare. Ce sunt ele, nu conteaza. </span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Cum naiba am ajuns eu in mizeria asta de poveste? </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Reflecta asta propria mea incertitudine interioara? propria mea dificultate de accepta un comittment? Propria mea frica de intimitate si dependenta emotionala de altul? </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Da, m-am indoit de el in secunda doi. In secunda unu m-a lovit ca un fulger, am simtit ca se invarte pamantul cu mine. Timpul s-a oprit in loc. Pentru o clipa l-am iubit fara sa ma gandesc la nimic, fara sa ma tem, fara sa sper. Doar pentru o clipa. </span></span><br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Apoi imediat mi s-a strans stomacul, presimtind deja avalansa de probleme si complicatii pe care le cara cu el oriune merge. Uhuu! Am avut dreptate. Mama, ce tare sunt! </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Pentru cineva care fuge atata de obligatii, mi-am gasit o puscarie tare frumoasa: sa ma invart mereu in jurul cozii - il iubesc, nu-l iubesc, il iubesc, nu-l iubesc. </span></span><br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Nu vreau sa-l iubesc. Doamne, de ce <i>el</i>? De ce e tocmai el <i>perfect</i> petru mine? </span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Ce bine de el - el e in siguranta; el nu simte nimic in carcasa lui acoperita cu platose. Trece prin viata ca gasca prin apa, nu se uda niciodata. "traieste clipa". Face ce pare cool la momentul respectiv, isi regizeaza momente memorabile. Un adevarat colectionar de experiente. Nu, nimic nu conteaza dincolo de 'acum'. Nu, nimic n-a contat, n-a insemnat nimic. Las' ca e mai bine sa nu am incredere in el, zice. </span></span><br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Normal ca e mai bine - pentru el. Zero responabilitate pentru orice zice, orice face. Ca doar mi-a zis.... <i> </i></span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;"><i>Cum de-l pot iubi? Cum de mi se pare atat de frumos si de perfect cand sunt cu el? Ce sunt eu daca sunt in stare sa-l iubesc pe el - o minciuna? </i></span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Sa ma rog sa minta si de data asta? Poate se da mare, poate i se pare lui cool sa nu-i pese de nimeni si de nimic. Poate-i e frica sa nu-l ranesc si d'aia face ce face el cand ii e frica... Ce frumos ar fi. Wishful thinking. Cine pe cine minte pana la urma? </span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Cine e omul pe care-l iubesc eu de atatia ani? </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;"> </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Ce putem noi construi impreuna fara ca eu sa am incredere in el, in sentimentele lui pentru mine, in loialitatea lui fata de mine... fata de <i>noi</i>. Cum sa-mi pun eu viata in mainile unui om care se joaca mereu cu ea? </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Sunt toate astea simple naivitati? E cumva o relatie intre doi oameni maturi <i>altceva </i>decat m-am obisnuit eu sa cred? Asta e viitorul: fiecare pentru el? Fiecare pe drumul lui, fiecare protejandu-si<i> interesele. </i>Sunt sentimentele o chestie demodata? Intr-o lume plina de atractii si "oferte speciale", sunt alegerile univoce o chestie perimata? Omul <i>sofisticat</i> nu mai iubeste? </span></span><br />
<br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Generalizez degeaba incapacitatea unui om de a ma iubi <i>pe mine.</i> Asta e tot ce e. Nici mai mult, nici mai putin. </span></span><br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></span><br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Da, toata rabdarea din lume - rabdarea mea - poate 'construi' o relatie. A mai facut-o o data, odata de mult. Rabdare, strans din dinti si ambitie cat cuprinde: reteta succesului. Reteta 'relatiei perfecte' in ochii tuturor, mai putini ai mei. </span></span><br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Ce-am invatat eu atunci, la sfarsitul celor 9 ani de "relatie"? Ca nu se merita. Ca asa cum era la inceput, asa o sa tot fie. Ca vointa unuia nu tine loc de dragoste cat pentru doi. Ca daca n-o simti, probabil nu este; si daca trebuie sa lupti pentru ea, in final platesti mai mult decat face si gustul ala amar nu se duce prea usor. </span><span style="font-size: small;"> </span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">E oare posibil <i>pentru mine </i>o poveste 'adevarata'? Vad ca repet aceleasi teme - iar, si iar. Minciuni, ambitii, promisiuni desarte. Sunt eu un om atat de puternic sa fiu mereu atrasa de oameni atat de slabi? Mint eu oare cand iubesc, e propria mea lasitate reflectata inapoi catre mine de barbatul care nu ma poate iubi, si nu ma poate alege? Ma tem eu atat de mult de ceea ce sustin ca vreau, cat sa manaresc mereu calea catre situatii imposibile? </span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Nu vreau sa repet greselile trecutului. Nu vreau sa-l 'salvez' iar pe el de propriile lui temeri si indoieli. Nu vreau sa fac eu iar toata munca, doar pentru ca eu vreau, si pot, si inteleg ca o 'relatie' inseamna de fapt multa munca. Nu vreau sa-mi petrec tot restul vietii intrebandu-ma ce simte el <i>de fapt </i>pentru mine. Daca nu cumva e langa mine pentru ca eu am facut ca lucrurile sa fie usoare si comode, si la indemana.</span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">O prietena imi spune ca 'asa sunt barbatii': mereu manati de impuls, niciodata constienti de ceea ce simt, fara sa simta de fapt altceva decat dorinta de moment. Mereu rationalizand post-factum. Poate, cine stie. Asta sustine si el. Barbatul meu frumos si perfect, care nu e de fapt al meu, nici frumos, nici perfect. Si probabil nu va fi niciodata altfel decat in mintea mea. Mintea mea nebuna. </span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">E totul prea greu, prea urat, prea meschin. O sa-l pot oare privi vreodata in ochi fara teama ca o sa ma pierd in intuneric? O sa ma poata oare vreodata privi in ochi simtind ca ma iubeste si ma vrea <i>doar pe mine</i>? Nu <i>in ciuda </i>fricilor si indoielilor lui, ci <i>tocmai pentru ca</i> ele exista. </span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">O sa-i pot vreodata spune cat il iubesc fara sa-mi fie rusine de asta? Fara sa simt ca asta ma anuleaza si ma umileste, ma reduce la o gramada de carne fara minte, manata de sentimente stupide, fara fond.</span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Nu vreau doar o relatie. Vreau <i>dragoste</i>.</span></span><br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Dragoste nemanjita de interese de moment, nepatata de suferinte, si minciuni, si indoieli. Din aia care dureaza toata viata. </span></span><br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;">Se poate? </span></span><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgruEs6CXaAAtubRXkhudqKsbHFCqMgDbZYpA7K_bp5zF-mr6p-1ceVuLXprsO7Dg_veogRpeo-VuoIYfnUqkWnpf6p_Mhbc8TH948gZ7xRhkbp3DAusop03wl5RD7IWOdVME4p/s1600/pinochio-300x223.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgruEs6CXaAAtubRXkhudqKsbHFCqMgDbZYpA7K_bp5zF-mr6p-1ceVuLXprsO7Dg_veogRpeo-VuoIYfnUqkWnpf6p_Mhbc8TH948gZ7xRhkbp3DAusop03wl5RD7IWOdVME4p/s1600/pinochio-300x223.jpg" /></a></div>
<b><span style="font-size: small;"> </span></b><br />
<br />
<br />
<span style="font-size: small;">“<i>Prove yourself </i></span><br />
<span style="font-size: small;"><i>brave, truthful and unselfish </i></span><br />
<span style="font-size: small;"><i>and someday </i></span><br />
<span style="font-size: small;"><i>you will be a real boy</i>“.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></span></div>
<div style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></span></div>
Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-57508755762024691102011-04-20T12:16:00.044+03:002022-03-24T13:02:49.149+02:00Why waste time reliving the past when there is so much to worry about the future?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKlMHH9gux9osOX3QNCR-Fd2JW0Fa6BEeIe14slLnI9o8CskvhCWrUDyJIeHhwfMkxSov_jHr79UNwkROoyxq_JtOhZpCKReLAhYzwRxTe2acKxEhftrq4dno7B9NZCZQizGo6/s1600/8-Strength.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKlMHH9gux9osOX3QNCR-Fd2JW0Fa6BEeIe14slLnI9o8CskvhCWrUDyJIeHhwfMkxSov_jHr79UNwkROoyxq_JtOhZpCKReLAhYzwRxTe2acKxEhftrq4dno7B9NZCZQizGo6/s320/8-Strength.jpg" width="188" /></a></div>De cate ori n-am auzit o femeie suspinand cu speranta la gandul ca el se va intoarce! De cate ori nu mi-am spus, cu vocea aia aspra si ferma a lui taica-miu, "nu fi proasta!". Nu fi! Lucrurile astea nu se intampla decat in telenovele. Nu vreau sa fiu femeia asta! Vreau sa fiu puternica, si independenta, si... si in control.<br />
<br />
Mare iluzie si controlul asta. Nu exista control, aproape niciodata. Da, ce-i drept, viata recreaza iar si iar aceleasi drame si povesti - incat avem mereu senzatia aia placuta de 'aha!'. Are sens. Inca o femeie care asteapta ca el sa se schimbe. Ca el sa se trezeasca intr-o dimineata si sa realizeze ca pe ea o vrea. Cate sunt oare in momentul asta? Sute? Mii? Milioane? Femei <i>proaste</i><br />
<br />
Uneori ma gandesc ca pretutindeni in lume, chiar si in colturile aparent cele mai fericite si mai implinite, sunt femei care suspina dupa altul. Care "cred" in sinea lor ca lui <i>totusi </i>ii pasa; ca e ceva, o forta a Raului care il opreste, ii sadeste indoiala in suflet, ii topeste curajul propriilor lui sentimente, si-l tenteaza cu valoarea (de altfel atat de volatila) a deciziilor si alegerilor <i>rationale. </i><br />
<br />
<br />
Asa ca eu am decis inca de mult, de cand eram copil, ca eu nu voi fi <i>asa. </i>Mintea mea rece si lucida a inteles, a vazut, a tras concluziile. Concluziile neputintei, umilintei, subordonarii tacite fata de decizia altuia. Mintea mea androgina a decis: eu nu voi depinde niciodata de un altul. Cum o sa fac asta? O sa fug. O sa lupt. N-o sa-mi pese. Sunt atat de desteapta: o sa gasesc eu o solutie. <br />
<br />
Singuratatea nu mi se parea un pret prea mare. Am fost dintotdeauna singura si m-am descurcat. La urma-urmei, nu exista <i>cu adevarat </i>o lipsa a singuratatii in doi, nu-i asa? E doar o iluzie de moment. O fantasma a mintii noastre feminine. Mintea slaba care nu-si poate contine emotiile si se lasa invadata de ele. Eu - am decis eu - eu <i>nu voi fi asa.</i><br />
<br />
<br />
<br />
Si anii au trecut. Asa cum trec ei. Din cand in cand imi rasuna iar in urechi amintirea femeii ciudate, isterice i-as zice eu acum, despre care mama imi spusese atunci ca era la a 7-a casnicie. Eram sub 1 m, si am privit silueta corpolenta cu respect si admiratie. Veneratie chiar. 7 mi s-a parut intotdeauna <i>un nr magic. </i>M-a ignorat cu seninatate mult timp cat a vorbit cu mama. Nu ascultam ce isi zic - foste colege de facultate sau ceva. Whatever. Prostii. Eram prinsa: nu mai vazusem pe nimeni niciodata atat de <i>fascinant. </i>Si dintr-o data, minunea s-a aplecat spre mine si mi-a prins barbia in mainile ei:<br />
<br />
<i>- Sa nu te mariti niciodata cu ala pe care-l iubesti tu!</i> mi-a zis ea cu fermitatea convingerii interioare. <i>Daca vrei sa fii fericita, marita-te cu ala care te iubeste el pe tine. </i><br />
<br />
Apoi ea a disparut. A ramas amintirea acordului meu intern.<i> Daca vrei sa fii fericita... </i>Avea sens ce zicea ea. Chiar avea. <i> </i><br />
<br />
<i>Asa voi face.</i><br />
<br />
<br />
<i>Decizii, decizii... </i>unde se duc ele cand mor? Oare se duc la cer? Se duc in iad? Decizii uitate. Decizii nerostite. Ce ne-am face fara ele? Ce as fi fost eu fara decizia asta care mi-a ghidat mereu, nestiuta, nesimtita, asteptarile...<br />
<br />
<br />
Fara sa stiu, fara sa realizez, intreg universul meu intern s-a reorganizat atunci. A fost infiintata o Organizatie Secreta Pentru Asigurarea Fericirii. Sentimentele mele, abia nascute, erau luate pe sus de Agenti Secreti invizibili si dispareau in temnite nestiute de nimeni. Glasul lor cerand indurare nu trebuia sa fie auzit, nu trebuia sa-si exercite puterea magica asupra puterii mele de decizie. Numai asa puteam ramane rece, si lucida. Numai asa aveam puterea de a discerne daca el ma iubea pe mine, daca el era sansa ca eu sa fericita..<br />
<br />
Reguli si legi aspre s-au nascut pentru a intari si sustine noul Regim. Nu cere ce vrei. Nu lasa sa se vada. Nu fa primul pas. Nu vorbi despre ceea ce simti. Nu-i privi in ochi. Nu simti. Fii rece. Fii desteapta. Fii puternica. Nu te atasa. Nu lasa de la tine. Nu negocia cu teroristii. Nu iubi. Nu iubi tu prima. <br />
<br />
<i>Cel caruia ii pasa mai putin detine controlul. </i><br />
<br />
Dar in strafunduri, o miscare revolutionara s-a pus in miscare. Scopul ei: sa destabilizeze Sistemul. Sa readuca Sentimentele la putere. Sa le elibereze din temnite, sa le dea mana libera. Sa calce in picioare regulile. <br />
<br />
Si uite-asa, in momente strategic alese pentru maxim de impact, sistemul era zguduit din temelii, legile lui puse la indoiala, mecanismele de protectie faceau scurt-circuit in lant, si groaza se infiltra la toate nivelurile. <i>Am pierdut Controlul! Totul se prabuseste! E Sfarsitul. </i>Lupte de strada, rauri de sange si lacrimi, confuzie, dezordine, haos.<br />
<br />
Binele si Raul luptau pe viata si pe moarte, cand de-o parte, cand de cealalta. Totul pentru o cauza nobila: fericirea mea.<br />
<br />
<br />
<br />
Dar viata produce cand te astepti mai putin o lebada neagra. Nu stii cum, poti inventa orice 'de ce'. O poti privi ca pe o curiozitate, sau ca pe o confirmare. Poti cauta in sinea ta motive - interiorul creeaza exteriorul.<br />
<br />
Imi privesc in tacere prietena si nu stiu ce sa-i spun. Nu stiu cum am facut. Nu stiu care e secretul. Nu stiu daca El-al ei se va intoarce, se va razgandi <i>si el. </i>Stiu ca se uita la mine si vede speranta. Uite ca se poate, isi zice ea. Si spera. Speranta aia ce doare, speranta aia plina de indoieli.<br />
<br />
Din afara, eu <i>stiu: </i>ca el-al ei n-o iubeste. N-o merita. Ca nu se potrivesc de nici un fel. Ca <i>n-ar fi fericita cu el. </i><br />
<br />
Stiu pentru ca cineva mi-a spus asta, si eu am crezut.<br />
<br />
<br />
<br />
Cat despre mine? <br />
Imi par mai mult ca oricand o curiozitate a naturii. Exceptia care confirma regula, zice ea. Zambesc trist. Nu mi-a priit niciodata sa fiu o exceptie.<br />
<br />
Eu, in mine, dau din colt in colt. Nu stiu ce sa cred. Ce sa fac. Mintea mea rece si lucida e intrigata. Vocea a amutit. I-am inchis eu gura. Imi baga strambe, si i-am spus sa se duca naibii.<br />
<br />
<br />
E atat de ingrozitor de usor sa-ti doresti ceva. Ceva intangibil, ceva care-ti mangaie orgoliul, ceva pe care usor-usor il definesti ca special, cel mai special dintre speciali. Singurul. De neinlocuit. De nepierdut. Ambitia ia locul dorintei, si El devine un scop in sine. Scop care-ti reconfigureaza viata. Spatiul tau interior devine camp de lupta <i>in numele iubirii</i> - intre Ambitie si Ratiune. Imi privesc prietena si stiu exact ce-i trece prin minte. Ma recunosc. <i>Nu fi proasta!</i> vs <i>Ce proasta esti! </i><br />
<br />
M-am trezit intr-o zi simtindu-ma ca un caine care, dupa ce a alergat ani de zile dupa o roata, a prins-o. <i>Now what? </i><br />
<br />
Sigur ca am sperat. Dar n-am crezut niciodata cu adevarat. Sunt o fata desteapta. Fata lu' tata. <br />
<br />
<br />
Dupa ani de regim dictatorial, prizonierii eliberati vad in sfarsit lumina. Au visat-o, si-au inchipuit-o in nenumarate feluri. Au scris si regizat sute si mii de povesti despre cum ar fi. Si acum o privesc in fata, nedumeriti, stangaci. E... <i>altfel. </i><br />
<br />
Si frica se strecoara usor in sufletele lor. Un tip nou de frica, paralizanta. Frica de libertate. Ii tenteaza sa se intoarca in celule. Acolo macar se simteau in siguranta.<br />
Aici afara, totul e posibil.<br />
<br />
<br />
S-a intamplat pe neasteptate, intr-o dimineata sa realizez ca atunci, in momentul ala <i>eram</i> fericita. Iar el, el nu <i>facea </i>nimic. El dormea. Un sms a imortalizat momentul. Dovada de egoism si speranta in acealsi timp. Un sms catre o prietena singura si trista, care vroia sa stie <i>cum sunt.</i> Si-a imaginat momentul de atatea ori. Speranta din aia care doare, plina de indoieli.Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-45946316212306604652010-09-22T11:29:00.040+03:002022-03-24T13:02:48.564+02:00speak well of death<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-jQut_nDWE8ByRAKS84eUQ4RPtRIWd5sdJUN6jnkEBgozitp9S4ilZQR-gT2BmuD8lAguqPh2Vm_YRzGvVU4FWyO7NAnAvA_PFJVDjkyeCl52RcQV2o8jt2J67__Ymowb_KGN/s1600/Puiutu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1WdGtPp2EXLAOqEWrDQ9qq11UevdCZ6vhwJ9kA6pxORtZPavW9QpaugK2AKbU1lcrw1WEzP5m8erjmw21aEEcW808S2IeYMMXCmzWhTPJsUKmYM6pLDXE1Qi26oroFIdIJlWC/s1600/Death_Tarot_card.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="333" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1WdGtPp2EXLAOqEWrDQ9qq11UevdCZ6vhwJ9kA6pxORtZPavW9QpaugK2AKbU1lcrw1WEzP5m8erjmw21aEEcW808S2IeYMMXCmzWhTPJsUKmYM6pLDXE1Qi26oroFIdIJlWC/s400/Death_Tarot_card.jpg" width="400" /></a></div><br />
<br />
I woke up on Sunday very early, as I do nowadays. I'm probably old by now, I just haven't realized it. Old people do this sort of thing. I went into the kitchen for my coffee, but when I got there, I froze. Baby was obviously ill, barely standing on his tiny feet.<br />
<br />
I never cried so hard in my life, not even when my dad died.<br />
<br />
<br />
Baby is a blue parrot. And I usually don't pay that much thought to him. In the mornings, we talk a bit while I wait for my coffee to boil, and over the years, I often suspected him of forgetting who I was from one day to the next. At some point, I was angry with him for beating up the smaller birds. I pointed my finger at him in warning. He stopped hurting the others, but he was upset with me for weeks and he pretended not to see me when I greeted him in the morning. He doesn't know my name, but he knows what "don't!" means. <br />
<br />
He's smaller than my fist, and I have really small hands. And I don't really care for him, he's my mom's bird. He's just... there.<br />
<br />
About a month ago, his girlfriend died. Suddenly. I was shocked. I didn't see it coming, and I see <i>everything</i>. I blamed my mom for being selfish and careless. I cried, then I cried some more, reminded of my own possible death. Then I moved on. Just like everyone. She was green.<br />
<br />
<br />
Then my mom wanted to buy a new one, because Baby was lonely and depressed. I became involved again, urging her not to buy an identical one to the one that died. It seemed ungracious and plain sick to replace her like that. And then she bought two, very young ones, and I spent a week angry at her for being cheap, and selfish.<br />
<br />
and then the new girl died about a week ago, despite my taking her to the doctor and putting my faith in him; the treatment didn't work. and I started having nightmares about being dead too, with tiny, skinny, birds legs. and my mom wouldn't really care about my wishes, just like she does in real life, I thought.<br />
<br />
<br />
But now Baby is dying and I can't stand it. When the hell did I start caring for this little guy? 3 years is a long time, but he's just there. what do I care?<br />
<br />
<br />
I spent this whole Sunday away from home, terrified of coming back and finding him dead, like I found the other ones. Maybe 3 in a row is too much. Maybe his being a rebel touched a cord inside of me and we became alike. Maybe it's because he's blue, or maybe because I'm afraid of dying myself. Or maybe it's because I was too young to mourn my father, and I was never aloud to cry over him - cos I'm expected to be perfect and strong. and now I cry for all of them, me included.<br />
<br />
<br />
and I wish I was angry at the two doctors that don't seem to know what they're doing. Or angry at my mom, for whatever. Anger makes you feel strong, and mighty. But all I feel is dread.<br />
Maybe I am identified with the poor bird. We're both blue, we're both helpless, we both don't understand what the heck is going on.<br />
<br />
<br />
and there are moments when I can't stand the tension anymore. I want him to die already! He's gonna die anyway, right? why wait. he's having a miserable life. he can't eat the stuff he likes; I terrify him to death 3 times a day when I have to catch him and shove disgusting medicine down his throat. and the damned thing's not working. and he's getting worse. and I'm a horrible person for wanting him to die faster, die on my own terms, so I could only cry once. not 3 times a day, for a week. <br />
<br />
<br />
<br />
and maybe I brought this on. I've been reading this book - about death, and dying, and the primal anxiety that we all feel about it. as I read through, I felt superior in my understanding. such arrogance! yeah, so what if all problems start here? the man who can't chose <i>one</i> woman, the friend who can't be alone, the other who throws himself in pointless, numerous affairs, even my mom who won't let me grow up, and my refusing any sort of responsibility or commitment - we're all terrified of running out of endless possibilities, afraid that the voice inside is just waiting for a chance to whisper: <i>you're going to die too!</i><i> </i><br />
<br />
but who cares? <i><br />
</i><br />
<br />
and we don't speak of death. we never speak of it.<br />
we speak of sex, and politics, and football. about our hopes and dreams, and our stupid, shallow ambitions. but we never speak of Death.<br />
nobody wanted to talk about what I feel these days. I tell them <i>my parrot died today. </i>And they're pretending not to hear. <i>I'm heartbroken. My whole world collapsed in a second bc some stupid bird that doesn't even know who I am is dying. you hear? I'm </i>dying inside. <i><br />
</i><br />
<br />
and I'm terrified. <br />
<br />
<br />
and I went straight to bargaining on Sunday morning. as if my worthless life could actually be a bargaining chip. as if god would actually manifest itself at my will. as if he/she couldn't see right through my selfish offer. <br />
I wasn't really trying to save him. I was only trying to save my sorry ass from living through losing him. and god knows this, as he saw the same stupid movies as I did. <i>sacrifice must be honest to work</i> my ass. that's a fairytale. you can't negotiate your way around death. it knows every trick in the book. <br />
<br />
and I know all about death. I know about grief. and anger. I watched my 80 years old grandmother die in my arms, and I didn't even blink. I know that all things come to an end at some point, and I get it why it must be so. but this is personal. this is<i> my</i> death somehow - it belongs to me. and all the knowledge in the world won't help me - I<i> need</i> to control <i>this.</i><br />
not<i> him.</i> I won't have it. I won't let him go. I'll shove all that yellow stuff down his throat, I'll go to every damned doctor in this country, someone's got to know how to fight this, how to stop this. this must stop. now.I couldn't save the other two, but I will save him. this time, I won't lose. I can't! I can't...<br />
<br />
<br />
but the crazy part?<br />
it's that all this is about me.<br />
Not even his death belongs to him. I stepped in and I made it personal. It belongs to me now, it's between me and my god. and god doesn't seem to care about what I want. god minds his own business.<br />
<br />
and Baby will die, regardlessUnknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-5115326005254534152010-09-08T16:08:00.024+03:002022-03-24T13:02:46.593+02:00Sa-mi plang de mila...<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0F8rHcXulT154836lAc7VHeo_Ac6527jWbJWEhGRxciSkQAHGMoURGozcwJmaDP0fetAb9fSzNSqtOXd0nUAVBnak5qCtvJwf_5d-KH3yiC4QgRdBqMklTk3-7B_Ahf44s7Y6/s1600/050920101067.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5514543542632759922" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0F8rHcXulT154836lAc7VHeo_Ac6527jWbJWEhGRxciSkQAHGMoURGozcwJmaDP0fetAb9fSzNSqtOXd0nUAVBnak5qCtvJwf_5d-KH3yiC4QgRdBqMklTk3-7B_Ahf44s7Y6/s320/050920101067.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 240px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 320px;" /></a><br />
am fost la mare, o zi si un pic.<br />
o dorinta nerostita, indeplinita pe neasteptate.<br />
<br />
m-am simtit ingrozitor de singura, atat de singura ca intr-un moment de disperare, mi-am facut si bagajul, hotarata sa infrunt 2 autobuze si un tren sa ajung ACUM! inapoi acasa.<br />
<br />
apoi a rasarit soarele, norii s-au imprastiat, m-am mutat din camera aia portocalie si odioasa, pe plaja, si m-am linistit. mi-am cumparat niste foi si am inceput sa vorbesc cu mine. nu stiu de ce, dar propria mea voce ma linisteste - cand vorbesc suficient de lent ca sa ma ascult, si mana, lenta saraca, imi permite asta.<br />
<br />
am luptat in secret cu un sentiment de rusine care ma prindea pe la colturi, cand ii vedeam pe ceilalti cum se uitau la mine. o femeie singura pare intotdeauna penibila, cumva, nu? de parca e defecta. daca mai si scrie de zor, parca prea cauta sa se dea interesanta. saraca. doar-doar, o baga-o si pe cineva in seama... <br />
<br />
cand a fost sa pun cortul pe plaja, am gandit indelung unde sa-l pun. cat de aproape de celelalte, putine? aproape de cine? n-as vrea ca baietii aia sa creada ca mi-o caut cu lumanarea daca ma pun langa ei. <br />
am ales instant sa-l pun la apus, ca sa nu bat la ochi. noua fauna de vama a ratacit pe drum vechile reguli de conduita. vamaiotu postmodern nu se simte libercugetator decat daca urla noaptea la 3 in capul muritorilor de rand care dorm in prostia lor. n-aveam chef de glume. <br />
<br />
daca nu stau pe plaja parca n-am fost la mare. oricum comfortul unui dus in tara asta se imbina gretos cu lucrurile ieftine si de prost gust cu care sunt placate camerele 'de hotel', invariabil portocalii! (de ce? de ce? de ce?) Am devenit mai sensibila, mai mofturoasa. Uratul imi face rau fizic. O noapte in camera aia si m-am trezit cu greata. Am dormit ghemuita in sacul meu, cu teama de a ma apropia de cearsafurile alea mirosind a portocaliu ieftin.<br />
<br />
Pe plaja, ritmul marii ma linisteste. Am dormit bustean, in ciuda idiotului care punea muzica in Stuff cu bassul la maxim si boxe de calculator. la 6, am deschis vag un ochi interior cand am auzit iar bolero-ul. excelent, mi-am zis, inca fac asta. n-am avut putere sa vad rasaritul, mi-am inchis la loc ochiul si m-am culcusit in cei doi saci de dormit pe care-i mixasem: e si mai frig cand esti singur. n-am dormit de mult asa bine.<br />
<br />
dimineata, o vreme absolut superba m-a facut sa ma indoiesc de amintirile recente cu ploaie si frig. bine,... dincolo de spatiul gol pe plaja care o lumineaza, vama e deprimanta cand vezi toate gheretele si barurile alea parasite, distruse. mancare proasta, pt ca n-am indraznit sa mananc singura la un restaurant. poate sunt eu de moda veche, dar si in bucuresti se uita lumea la mine ca la circ daca ma asez singura la o masa. nu pot sa mananc in tensiune, sunt si eu om.<br />
<br />
aveam bani in plus (aia pe care nu i-am mai dat camerei portocalii), asa ca mi-a luat rapid o carte si niste magneti de frigider. sunt un monstru de egoism, stiu: n-am luat nimic, nimanui. doar mie. ultimii ani au adunat in mine multa nemultumire si tristete: ma simt extrem de neapreciata, si folosita, si nevalidata. asa ca nu mai pot da, nimic, nimanui. nu mai am de unde.<br />
<br />
stiu, tre sa invat sa cer; dar in ciuda a ce stiu despre injonctiuni, as prefera mai degraba oameni care ofera alora care doar iau. asa sunt eu, naiva. problema e ca nu stiu de unde sa-i iau. fac io ce fac si toate relatiile mele se denatureaza rapid. par prea sfanta, prea perfecta, prea critica, prea naiba-sa-ma-ia-ca-zau-nu-sunt. fiecare vede ce-i convine. sunt ca o oglinda in care se reflecta Frica. De ce, nu stiu. Poate mi-am decis eu, la un moment dat, sa-i tin pe toti la distanta. oare de ce? ptr ca erau superficiali si energofagi nerecunoscatori? ar fi o idee.<br />
<br />
imi vine sa urlu. la mine, sa ma trezesc.<br />
la cer, sa ma scuteasca o data!<br />
e funny cum calitatile se transforma miraculos in defecte cand <span style="font-style: italic;">nu</span> primesti ceea ce vrei.<br />
<br />
e al naibii de usor sa-mi reprosezi ca sunt "prea" orice. n-as putea fi 'calduta' nici daca as vrea. e posibil sa dispretuesc asta pt ca nu pot fi. asta e singurul lucru care a ramas constant in viata mea, inca de cand eram in scoala primara: vreau sa fiu si eu ca ceilalti. sa blend in.si Vocea care intervine si zice: nu fii proasta!<br />
as vrea eu!<br />
<br />
cand eram printr-a 5-a, era o gasca al naibii de cool. visam sa fiu de-a lor. imi imaginam tot felul de chestii cool pe care le faceau, si cum aveam eu sa-i cuceresc cu eforturi supraomenesti prin care sa ma dau drept cool. printr-a 8-a, nu mai stiu cum, m-am trezit printre ei. am aflat ca ei ma credeau pe mine cool, ca le-a fost frica tot timpul ala sa vorbeasca cu mine sa nu le dau flit, si ca erau ingrozitor de boring. bine, faptul ca ma credeau pe mine speciala e de'ajuns sa-i descalifice, I know. si sunt realista, nu modesta.<br />
<br />
ceea ce vreau eu e sa nu mai gandesc. deloc. ok, sa stiu cat rest am de primit la paine, ca sa nu ma mai uit tamp la femeia aia cand imi cauta aprobarea din priviri. da, asta ar fi grozav: sa ma pot concentra pe paine. capul meu de mate saracu :-))) d'aia n-am facut eu liceul de arta, sa nu se piarda geniul lu taicamiu. HA! ce oameni prosti (mama si profu de mate). ce oameni prosti. uita-te la mine: cat naiba face 5x8?<br />
<br />
<br />
MOR de plictiseala. nici asta nu s-a schimbat. cand eram foarte mica si ma pocnea plistiseala, ma puneam in cap. si stateam asa ore intregi. ciudat, dar si acum gasesc pozitia xtrem de relaxanta. poate putin prea ... sexuala, perversa, dar whatever. proiectez :-))<br />
<br />
ce frumos era la mare. ce caut io aici, in lumea asta gri in care nu-mi gasesc deloc locul?<br />
<br />
<br />
nu vreau sa zic lma niciunei marii. nu vreau! sunt deja prea multe complezente. n-a mai ramas urma de 'verde', numa' plastic cat vezi cu ochii. nu vreau, frate. nu vreau sa ma "integrez". nici lu' mama nu-i zic. asa de puternica e credinta mea :-) dc as avea si nitica ambitie, ce frumoasa ar fi viata...<br />
<br />
<br />
un nene, pe plaja, vine si-mi aduce o carte. "<span style="font-style: italic;">v-am vazut scriind mai devreme</span>". zic 'da' cu inima stransa. sunt extrem de nesociabila. n-am chef niciodata sa dau explicatii, mai ales cand mi se aplica etichete pe frunte.<br />
cartea n-a fost, cum ma temeam, ceva care sa ma aduca pe calea cea buna si sfanta. ci niste dialoguri, purtate de oameni necunoscuti mie, despre chestii care de altfel ma intereseaza. dumnezeu, viata, logica lor, bine si rau... d'astea. nimic, dar absolut nimic nou.<br />
am citit, dezamagita, la intamplare, intrebandu-ma de ce <span style="font-style: italic;">trebuia </span>sa ajunga la mine cartea aia. de ce <span style="font-style: italic;">atunci</span>. cat de nedrept ca suferisem o zi intreaga singura, si azi aveam deja doua carti!<br />
<br />
abia dupa ce omu si-a recuperat cartea si m-a amenintat "pe dupa-amiaza!", abia atunci am inteles: nu era nimic nou in carte, dar in mine, Vocea nu se auzise nicio secunda. niciun comentariu. nicio rautate. nici pic de dispret. doar dezamagire, ca asa e ea, pretentioasa. ii plac surprizele.<br />
dar mesajul dintre randuri era "<span style="font-style: italic;">ai dreptate</span>".<br />
<br />
nu, nu era bucata despre genii; n-am de gand sa ma las complexata de unu ca Leonardo daVinci. nici faza despre Dumnezeu ca dublare energetica a orice. stim si noi cate ceva. Nici bucata despre Liberul Arbitru, ca necesitate in a invata singuri despre Bine si Rau ca optiuni interioare, nu obligatii exterioare. ok, oamenii aia nu ziceau chiar asa, dar eu nu retin cuvinte si nu pot cita. erau de acord cu mine, si asta e tot ce conteaza.<br />
dar a fost un detaliu, aproape trecut cu vederea, cum ca Voltaire l-a criticat pe Dumnezeu ca e prea tolerant cu oamenii. Nu stiu mai nimic despre Voltaire-omu, nu stiu cum a sfarsit-o, dar sper ca si-a invatat lectia. Ceea ce mi-o doresc si mie de altfel, cu indoiala de rigoare.<br />
<br />
Acum vreau sa stiu daca Dumnezeu s-a suparat pe el, sau dimpotriva, a fost intelegator...Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-57622075014660317022010-07-27T11:50:00.029+03:002022-03-24T13:02:49.245+02:00We had it all, I gave it up, I wanted more<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/DR6eL5xnYo0&hl=en_US&fs=1?rel=0"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/DR6eL5xnYo0&hl=en_US&fs=1?rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="300" height="200"></embed></object><br /><br /><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><style> <!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0in; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman";} @page Section1 {size:8.5in 11.0in; margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in; mso-header-margin:.5in; mso-footer-margin:.5in; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman";} </style> <![endif]--><p class="MsoNormal"><i style=""><o:p><br /></o:p></i></p> <p class="MsoNormal"><i style=""><o:p> </o:p></i></p>I have this friend. She’s beautiful, and has like a million friends, and everything in her life went easy. Always. She always gets her way, and she can see the sense in that. She never doubts it, for a second. Her right to the things she wants.<br /><br />There is no rejection in her life. No telling her 'no'. There's no way she cannot have it all - all that she wants. And she cannot stand pain. Any, no matter how small. She doesn't see how it can make sense in getting something she wants. She doesn’t understand suffering for the sake of a greater good. I do.<br /><br />Now why is that?<br /><br />It doesn’t make me wiser, just more compliant. It doesn’t mean that I understand more about life, or whatever. My karma theories only help cover the feeling of discontent and helplessness with how my life always seem to lead to some sort of suffering, or letting go of things I cannot have. I need to give it some sort of sense, and it helps me to think that <span style="font-style: italic;">all things worth having are worth paying for</span>. But what it all comes down to – do I end up paying more for the things others get for free?<br /><br />And did I learn not to bother wanting things to cover for not having them? Did I learn being wise as a way to cope with rejection?<br /><br /><br /><br />All the things I know now, all the things that make me look so wise and knowledgeable I had to figure them out because things seldom turn out the way I want them to. I'm often left with wondering what the hell went wrong, or why the hell can’t I have what I want, just for once? What it must be life for those who always get the best before they even move a neuron! I never get what I want, ever. Unless I can give it to myself, unless I can make it happen -and that usually means ‘things’ – because I have this innate fear of playing with people’s lives. It’s like… if I make someone do something, it’s not real. It’s manipulation, it’s fake, it’s not their free choice and it won’t last. Hence, it means nothing.<br /><br />Yes, I do believe people can make people do things and bypass free choice. Not because I’m better or more powerful than others, not bc of some magical thinking on my part, but bc people often do give away their responsibility and fake participation and don’t own up to the things they do. I have tons of examples – friends, people who have confided in me over the years I’ve heard so many men wine about how they didn’t <span style="font-style: italic;">really</span> want to get married and have kids, someone else <span style="font-style: italic;">made them do it </span>– that I never dare tell a man “stay with me, I’m the best option for you”. Heck, what the hell do I know? I’m not the best anything. What would I do with a prisoner?<br /><br /><br /><br />All my friends are (happily?) married. Half of them have children, quite nice ones I’d say. The other half <span style="font-style: italic;">desperately</span> want some. And I feel caught in the middle of all this, the blank screen for everyone's projections. Often unsure of how I stand on these issues. I was the first of them to get drunk, have a serious rel, talk freely about sex, use drugs, or whatever. I still am the one who’s had the longest rel, longer than their marriages. The cleanest breakup. The more interesting life, I should say. I can usually face up to their criticism and pushing. About what I do, or don't - with my life. But now my ex has a baby, and I can’t help feeling like the looser.<br /><br />Was there a competition I wasn’t aware of?<br /><br />It feels like all my dreams and wants only managed to make a mess of things. No, I didn’t want to get married <span style="font-style: italic;">then</span>. And probably not to him, as he was then. Didn’t like him that much actually. had stopped loving him at some point. Although I did love him - so much - it got lost on the way. I know it started with him sitting in next to the taxi driver and not me coming home from the hospital. I felt lonely then. And that woke me somehow to whom he really was and had been all along: a stranger. Someone looking at me from a distance, but never holding my hand.<br /><br />But I listen to him to him now and he’s different. He’s alive, he’s real, he’s perceptive, for the first time ever he <span style="font-style: italic;">notices</span> my feelings, talks about them, pays them respect. How is this possible? Is it he’s growing older? Is it the baby, and being a father – something I didn’t use to think would work that well for him? Or is it <span style="font-style: italic;">her</span> – the woman we never really talk about. Did she change him? Is this her influence? And further, and more important – was it <span style="font-style: italic;">me</span>, back then? Was I the one who “made” him so cold, and distant, and unresponsive.<br /><br />How can my feelings matter now, when they never mattered then, for the whole 9 years we were together? Now that I don’t matter anymore...<br /><br />Am I the secret, unrecognized architect behind my failures? Is it that despite my <span style="font-style: italic;">bestest</span> efforts not to control others, my very refusal fuels their participation in the process and becomes their motivation?<br />Or is that by refusing to control them, I also refuse to control my own life - thus declining my responsibility for the whole damn thing that eventually becomes my life?<br />Is it too much to want the other to bear the responsibility of choosing me?<br /><br /><br />So I can’t stop feeling like I lost. All the way. I traded him for the one that didn’t really love me after all. The one that never even acknowledged me - nor my feelings, or his; the one that pretended that nothing ever happened and I didn’t matter at all. The one I could never look in the eyes and tell "choose <span style="font-style: italic;">me</span>!".<br />The one that wouldn’t even allow me the right to mourn his loss, as how could I have lost something that never happened? How my behavior could had been appropriate, how could my anger be just, when I never existed in the first place? Or maybe he never existed, I’m... I don't know anymore. I remember someone making me feel special, and loved. Someone encouraging me to do what’s right <span style="font-style: italic;">for me</span>, someone who’s eyes kept smiling when looking at me. Someone who loved touching me. But I never got to have all that. It just went poof! the second I tried to touch it back. And I was left wondering.<br /><br />Now why is that?<br /><br />Why do I understand suffering as a <span style="font-style: italic;">just </span>price to pay for the things I want?<br />Now I know I have a lot of nice things; but that's just not the point. Why do I never get <span style="font-style: italic;">what I want,</span> even though I keep wanting less and less over the years?<br />Do we really ever get to choose what we get?<br /><br />I know it looks like we had it all. Maybe <span style="font-style: italic;">we </span>did, but I didn’t.<br /><br />I wanted love.<br />And I never really got that either, did I? Now why is that?<br /><p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-26134143546528318902010-07-17T16:45:00.010+03:002022-03-24T13:02:47.266+02:00Riddle Me This, Riddle Me That<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkPG_3WXOJlAybN0Y2p8VpWu2RtSz97yp1sRX5HuZlGXOgIsgsIveVQwEClDXALDH8s4muGkHCKxuD2H1W1t_GihyphenhyphenK8Xo-ifJtizY0jtbKW6FsSf3Dy6g_ehw1Ryr9L21qggo3/s1600/pic+june+b%26w2.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 221px; height: 166px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkPG_3WXOJlAybN0Y2p8VpWu2RtSz97yp1sRX5HuZlGXOgIsgsIveVQwEClDXALDH8s4muGkHCKxuD2H1W1t_GihyphenhyphenK8Xo-ifJtizY0jtbKW6FsSf3Dy6g_ehw1Ryr9L21qggo3/s320/pic+june+b%26w2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5494872390160594834" border="0" /></a><br />E d'abia iulie, dar am senzatia ca a trecut o vesnicie. Anul asta ma prinde mereu pe picior gresit. Scap mereu bile din mana - nu sunt un jongler bun. Nu-mi place de mine asa imprastiata. Faci un lucru, si bun, asta sunt eu. Dar nu anul asta.<br /><br />Ma simt de parca le-am scos pe toate si le-am intins pe masa, sa le vad in sfarsit, sa le stiu care sunt. Dar nu apuc. Nu ma mai apuc.<br />Si sunt extrem de nemultumita de mine - fac greseli, prea multe. Nimic nu mai e perfect si-mi vine sa urlu. (sa nu se trezeasca vreunu sa-mi reproseze iar ca's <span style="font-style: italic;">prea</span> perfectiunista ca'i fut una peste bot de nu se vede! Mediocrii n-au ce cauta aici: mars! Si-asa sunteti prea multi si-mi respirati mie aerul. Degeaba.<br /><br />Deci. Ce naiba se intampla cu mine?<br />Anu' trecut am facut un film. Ma rog, unii au crezut ca o sa fac filmu' <span style="font-style: italic;">lor</span> (cu banii si munca mea, d'oh), si a iesit cu scantei. Vina mea ca n-am folosit italicele si boldurile cand am scris "vrei sa scrii ceva <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">pentru mine</span>?". Poate am zis atunci "impreuna" - intre timp m-am desteptat. In domeniul asta, cand e vb de scriitori - regizor - producator - actori, nu exista impreuna. Fiecare isi face propria opera, ceilalti il incurca. Sunt recunoscatoare pt aportu altora, dar zau ca viziunea tre sa fie unitara - a UNUIA - ca altfel se duce dracului totu. Si cand lucrezi cu mine, ala sunt EU. Nu pt ca sunt mai desteapta, ci pt eu am pus bolovanu in miscare. Urci sau te dai din drum.<br /><br />L-am revazut de curand: e ok, dar are nevoie sa fie editat de cinevga care chiar stie (ie nu de mine; sorry Cati, pe tine nu te bag in oala). S-a ales prafu de el, oricum. Daca l-au inteles unii, aia's putini. Prea putini. Poate e prea complicat. Mult prea complicat. Si eu mi-am prins urechile cand am aranjat itele. Am incercat sa le arat altora cum vad eu lumea - cu toate dedesubturile scoase la iveala. Si s-au pierdut printre ele. Le-am dat de ales unde sa se uite, si s-au blocat. Le-am dat de ales ce sa vrea, si mi-au reprosat ca eu nu stiu. Shit. Prea multa libertate strica la cap. La unele capete. Ok, nu stiu de fapt cat de coerent e. Nu stiu daca... ba stiu. Pt ca sunt oameni carora nu le-am zis un cuvant inainte, si au inteles. Au simtit, ca asta era ideea.<br /><br /><br />Anyways... dupa asta m-am dus la fund. Ce sens are, nu sunt in stare, de ce aia, de nu aia, cat de proasta sunt de fapt, blah-blah. D'aia stau oamenii in patucurile lor caldute - ca sa nu-si chinuie neuronii cu intrebari din astea ecou.<br /><br />Din senin, intr-o zi, am decis sa-mi iau casa - garsoniera, deh. Vreau caine, deci tre sa ma mut de aici. NU pentru ca prietenele mele gospodine provinciale si psihologi de buzunar cred ca TREBUIE aia si aia. Tare as vrea sa le strig cat de incuiate sunt. Doamne, urasc pe toata lumea azi. O frigida care crede ca io's obsedata pt ca pot vorbi despre sex fara sa ma fac rosie/verde la fata. Si implicit, probabil ca mi-e frica sa fac copii, din moment ce m-am indragostit de un timid. FUCK! Atata ipocrizie ma sufoca. Alte 2 care s-au maritat cu al doilea barbat care le-a zis buna inapoi (primu a fost Marea Dragoste Neimpartasita, un Neinteles fascinant si hiper orginal, of course [ie Looser], si acum imi dau mie lectii Despre Viata. Inelu' si hartia le-a marit si IQ-ul, si experienta de viata. In capu' lor sec. Doar bunu' simt, common sense-ul englezesc le-a scapat printre degete. Alea de la picioarele pe care si le-au bagat in el. Per ansamblu, sunt sigur deprimata pt ca LOR le e frica sa fie singure, pt ca n-am chef sa vorbesc despre problemele mele la comanda, si pt ca nu retin ca un automat toate detaliile [IRELEVANTE] ale unor discutii pedante [circulare] despre nimic.<br /><br />Deci astea sunt prietenele mele. Trist, foarte trist.<br />Ei, ma alint. Mai sunt si altii. Altii ok. Cu care ma vad mai rar, care nu-si baga aiurea nasu', care nu ma suna doar cand au nevoie de mine (sau macar de urechile mele, banii mei, etc).<br />Ma infurie neputinta mea - de a-i trimite pe toti, bulk, la dracu. Sau macar pe fiecare in parte, cand o cere. Cine dracu m-a invatat sa ma simt vinovata sa fac pe desteapta?!?<br /><br />Deci, revenind. Mi-am luat o garsoniera - nu stiu de ce pe aia. Nu stiu de ce atunci. la un moment dat renuntasem, ca nu gaseam ce vroiam. Asa a trebuit sa fie. Din mai multe motive.<br />Din altele, stupide, am cheltuit o avere sa o renovez. Asta a fost o tampenie incredibila din partea mea. Bagati la cap ce va zic: NU va mai cumparati case nearanjate; nu se merita efortul, timpul, banii pe care ii mai cheltui dupa aia. Nu mai zic ca e posibil si sa nu iasa bine si sa te sinucizi din cauza asta. Serios acuma: cel mai bine e sa cumperi ceva ce-ti place, e in forma, mai schimbi un robinet, un bec si o culoare de perete, si gata. Stii exact cat te costa, cum arata produsul final, si efortul tau va fi sa numeri banii si sa dai cu subsemnatu. Renovatu e un cosmar. Inca ma trec fiori pe sina spinarii. Si inca nu e gata :-((<br /><br />Bani nu mai am asa multi. Nu cat mi-ar placea mie, oricum. Cainele ala al naibii costa o avere. Acasa asta nou e de fapt un balaur cu 12 capete care inghite bani. Tre sa ma intorc in campu' muncii, si nu sunt pregatita pt asta. Ce naiba a fost in capul meu, frate? Imi era asa bine. Cati pantofi, cate genti, cate farduri imi cumparam de banii aia. alea probleme, ce aveam io. Fir-ar!<br /><br />ok, nu asta e problema - ci ca ma simt eu asa... confuza. Cand am plecat din Connex, stiam exact ce vreau sa fac. Aveam un <span style="font-style: italic;">vision</span>. Un vis. L-am implinit. Nemaipomenit. Now, what? Siguru lucru pe care stiu ca-l vreau e catelu. Si pe <span style="font-style: italic;">el</span> inapoi, sort of. Ca sa n-o iau de la capat ca nu mai am chef sa-mi prostituiez sentimetele. Si sa decid o data naibii ce culoare fac peretii aia, sa termin cu renovatu. Parca as vrea sa mai fac un film, mai mult de mila pt aia 40 de milioane pe care i-am dat nenorocitilor alora de la facultate - sa primesc ceva de ei.<br /><br />Dar ce sa fac cu mine, cu viata mea. Incotro. Mi-e sila sa ma apuc de altceva. S-o iau iar de la capat. Dar nu prea vad optiuni. Mi-e sila de mine ca ma plictisesc de chestii sigure, ca-mi plac chestiile care se platesc prost si ca nu's in stare sa accept asta. Sunt al dracului de materialista. Am lucrat un an pe 75 lei ziua. Ziua inceputa la 2 noaptea, sau la 5, terminata 20-22 de ore later, pe 50 de grade sau -20. Si m-am simit nemaipomenit. Ca un peste in apa. Eu care ma tarasc din pat cel devreme la 10, saream plina de energie cand suna tel la 1:30. Asta vreau, pricepi. Pentru tot restu vietii, asta vreau. Dar nu-mi place iaurtul, si in ciuda siluetei mele, mananc mult, si-mi plac o gramada de bunatati. Si catelul, saracu, o sa vrea si el o jucarie, ceva. Niste pernite din alea cu stuff inside, o tocanita. Un vaccin. Cum sa-i sacrific lui binele pt fericirea mea stupida? Ce stiu eu? Nu-mi era naibii bine cu 1000+ euro pe luna, deh. Ce frumos ar fi putut fi in cladirile alea gri, daca inchideam si eu un pic ochii...<br /><br />M-am gandit, am intors-o pe toate fetele. Sunt intr-un impas. Am incercat sa vorbesc cu oameni, mai mult ma enervez. Ar treb sa port o placuta de gat: <span style="font-style: italic;">"M-am gandit deja la asta.</span>" Imi rasuna in cap vorbele Irinei: <span style="font-style: italic;">Dar tu ai putea face orice. </span>De parca asta ar putea fi o solutie.<br /><br />Ma rog. Poate o sa-mi vina. De obicei asa e - le las asa, si-mi vine. Sunt doar obosita. Am alergat cam mult anii astia. Am asteptat cam mult. ... "sa se intample ceva minunat". LOL Ce prostie. Singurele lucruri care s-au "intamplat", le-am creat io, cu mainile mele. Ok, El s-a intamplat. A picat din cer - dar mi-a picat in cap, si am si acum ditai cucuiu. Si bine am facut ca n-am crezut, ca prea stralucea numa pe-o parte. Era rugina pe la incheieturi. Cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat e si cel mai trist. O neintelegere clar, dar nu a mea, ca io am inteles din prima. In momente din alea e al dracului de neconvenabil sa fii destept. Si poate si mai neconvenabil sa decizi sa-ti tii gura. Cand am decis oare asta? Unii inca ma stiu de frica. De ce-oi fi decis tocmai atunci? N-am gasit ceva mai bun de facut <span style="font-style: italic;">din dragoste</span>? Din dragoste pt cine? Pe cine am iubit eu mai mult in povestea asta? Pe "mama", probabil - adica pe cealalta femeie. Aia singura, si batrana, si speriata de singuratate, si competitie. LOL. Flatant ca a crezut asta. Eu renuntasem deja, din prima. Sperand ca macar ea o sa ma iubeasca. Guess what? Nici n-a observat.<br /><br /><br />Am cam supracompensat, vad. Daca sunt asa desteapta, cum de nu ma prind? Cum de fac greseli stupide? Cum de vreau chestii imposibile? Ma simt nesigura, pacat de neiertat in lumea mea. Nesigura pe mine.<br />Ma indoiesc ca 'totu va fi bine', pt ca ma simt epuizata - si dc nu eu, atunci cine o sa faca totul sa fie bine, eh?<br /><br />E atat de complicat sa fiu eu. As vrea sa fiu altcineva. Cineva care nu s-a gandit niciodata cine o sa fie maine. Cineva care e mereu la fel, care vede toate casele patrate si acoperisurile triungiulare. Era mult mai simplu cand nu stiam cine sunt.<br />As fi putut fi oricine.Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-56581771446213832582009-09-17T13:30:00.035+03:002022-03-24T13:02:49.051+02:00Care e numele meu? Care e al Tatalui meu nume? Cine sunt eu, calator azi prin lume?<div style="text-align: right;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvz8IwffyOcDXXz-lZGQ9qw8fUtM9TvnxRyoVes_Er4OU_oqu-ejY9Npc_ZvgQiOeLXzODsp4_Dk7STICQcA7LRcZwZNBA1ZvxZus9BIn1fdYO_usHYL4PIYvN8CHSGTullou3/s1600-h/riderwaite_wands_10.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5382382536150875778" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvz8IwffyOcDXXz-lZGQ9qw8fUtM9TvnxRyoVes_Er4OU_oqu-ejY9Npc_ZvgQiOeLXzODsp4_Dk7STICQcA7LRcZwZNBA1ZvxZus9BIn1fdYO_usHYL4PIYvN8CHSGTullou3/s320/riderwaite_wands_10.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 320px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 184px;" /></a><span style="font-size: 85%;">10 of Wands, Rider Waite Tarot</span><br />
<br />
</div><blockquote><span style="color: #330099;">“Undeva, intr-un tinut indepartat, traia o printesa pe nume Turandot, fiica regelui Turan. ("dokht" -> dokhtar (daughter) si Turan – cu sensul peiorativ de primitiv, barbar). </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">Un blestem teribil se abatuse asupra printesei – orice print care vroia sa se insoare cu ea, trebuia sa raspunda correct la 3 ghicitori. Daca nu stia raspunsul, isi pierdea capul. </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">In ziua aceea, multimea insetata de sange aclama executia Printului Persiei care tocmai esuase sa raspunda la cele 3 ghicitori ale printesei Turandot. In mijlocul acestei multimi, un tanar calator isi intalneste tatal pe care-l credea pierdut. Acesta este printul Calaf, fiul regelui Timur, exilat din Tartaria cucerita. Impreuna cu regele e si o servitoare, Liu, singura care i-a mai ramas credinciaosa batranului rege. Liu ii marturiseste lui Calaf ca loialitatea i-a fost castigata cu un zambet pe care Printul il aruncase cu mult timp in urma. </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">Multimea cere extaziata ca executia sa aiba loc, si Printesa Turandot refuza inca o data sa-i salveze viata printului invins. Nici nu s-a rostogolit capul printului ucis, ca necunoscutul inca Print Calaf, indragostit pe loc de Turandot, anunta ca vrea sa fie supus incercarii celor 3 ghicitori – batand de 3 ori gongul si strigand numele printesei de 3 ori. Nimic nu-l poate face pe print sa se razgandeasca. </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">Inainte de a-i spune noului pretendent ghicitorile, Turandot ii explica sursa blestemului: Lou-Ling, o printesa care condusese singura cu success multi ani imparatia fusese brutal cucerita de catre un Print, care pusese astfel capat prosperitatii Imparatiei. Ca raspuns, Lou-Ling jurase ca niciodata, niciun barbat nu o va mai poseda nici pe ea, nici Imparatia ei. </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">Turandot ii pune lui Calaf cele 3 ghicitori, si Calaf raspunde correct la fiecare dintre ele:</span><br />
<span style="color: #330099;">1.Ce se naste in fiecare noapte si moare in zori? Speranta.</span><br />
<span style="color: #330099;">2.Ce luceste rosu si cald, dar nu e foc? Sangele.</span><br />
<span style="color: #330099;">3.Ce e rece ca ghiata, dar arde ca focul? Turandot. </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">Desi ghicitorile au fost rezolvate correct, Turandot isi roaga tatal sa n-o abadoneze strainului. Miscat de spaima printesei, Calaf ii face o propunere surprinzatoare: daca reuseste sa-I afle numele pana a doua zi in zori, isi va pierde si el viata ca toti ceilalti printi inaintea lui, si printesa Turandot nu va mai trebui sa se marite cu el. </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">In tot orasul, nimeni nu doarme in noaptea aceea. In timp ce multimea insetata de sange incearca sa-I smulga lui Calaf secretul numelui sau, Turandot ii tortureaza pe batranul rege si pe servitoarea lui. Anuntand ca doar ea singura cunoaste secretul printului, Liu se sinucide in numele dragostei ei pt Calaf. </span><br />
<br />
<span style="color: #330099;">Fata in fata cu Turandot, Calaf ii fura un sarut, apoi ii sopteste printesei la ureche cum il cheama, punandu-si soarta in mainile ei. Spre nemultumirea multimii, Turandot esueaza in incercarea ei de a scapa de maritisul cu Printul, spunand ca numele lui este Dragoste. “</span></blockquote><br />
Ce avem noi aici?<br />
<br />
O poveste despre puterea <span style="font-weight: bold;">Numelui</span> asupra celui pe care il numeste, il identifica.<br />
<br />
Multe mituri si povesti reiau aceiasi tema. Lucrurile numite sunt aduse la viata - se insufletesc (capata un suflet). A sti numele cuiva iti da puterea de posesiune asupra lui, si – ca toate lucrurile care iti apartin pe drept, ii poti decide viata sau moartea. Motiv pt care, vrajitorii puternici aveau grija sa-si tina secret adevaratul nume, pastrandu-si puterea de autodeterminare intacta. Numele secret al lui Dumnezeu deschide multe usi si pecetluieste multe secrete.<br />
<br />
Printii isi pierd capul nu pt ca nu stiu ca-l foloseasca, ci pt ca cele 3 ghicitori sunt extrem de subiective si personale. Ceea ce le lipseste pentru a raspunde corect este aceasta conexiune personala cu ‘fiica barbarului’ (anima). Prin cele 3 ghicitori, printesa alta data luata cu forta, nu cere o cunoaste obiectiva a lumii, ci ii cere pretendentului sa o cuoasca pe ea, viata ei interioara.<br />
<br />
Simplist, povestea celor 3 ghicitori pt care barbatii isi pierd capul/viata ar putea fi redusa la atat de mediatizatul mister<br />
“<span style="font-style: italic;">ce vor femeile?</span>”<br />
Ce ar putea fi mai clar decat faptul ca barbatii cad pe capete tocmai ptr ca si le folosesc exagerat, chiar si cand nu e nevoie de ele – pt ca se identifica cu ele in detrimentul celorlalte laturi care le raman <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">in umbra.</span><br />
<br />
Multe lucruri mor noaptea si renasc in zori. <span style="font-style: italic;">Pentru Turandot</span>, raspunsul corect era Speranta. Si numai jumatatea ei de drept, barbatul care privind-o pe ea, se vede pe sine in oglinda, poate sti raspunsul corect. Noaptea Printesa merge la culcare deznadajduita: inca un barbat care pretindea ca o iubeste nu reuseste sa vada dincolo de aparente, nu reuseste sa o vada cu adevarat pe Ea: rece ca ghiata in aparenta, arzand ca focul dincolo de privirile iscoditoare ale neavenitilor.<br />
<br />
Printii mincinosi trebuie sa moara, pt ca identitatea lor este una falsa - iar adevarata lor indentitate a murit nefiind recunoscuta si imbratisata ca atare, inlocuita cu minciuna. Pt ca s-au identificat cu o minciuna care a fost descoperita – nu stiau raspunsul corect, nu iubeau cu adevarat. Din acelasi motiv Liu isi pune singura capat vietii, ducand cu sine secretul numelui celui pe care il iubeste, dar care n-o iubeste la randul lui. Numele lui a ucis-o pe ea, la fel de bine cum l-ar fi putut ucide pe el. Cine nu-si recunoaste imaginea reflectata in oglinda, isi gaseste moartea in ea. Si Liu s-a identificat gresit, s-a privit in alta oglinda si a cazut in ea.<br />
<br />
<span style="font-style: italic;">Care e numele meu? Care e al Tatalui meu nume? Cine sunt eu, calator azi prin lume?</span><br />
<br />
Calaf se descopera pe sine in Turandot, motiv pt care – o data ce are aceasta revelatie – ii ofera printesei o dilema in oglinda: eu stiu cine esti tu cu adevarat, tu stii cine sunt eu? Problema reciprocitatii care o ucide pe Liu i se ridica si lui Calaf. Unitatea dintre Yin si Yang are la baza faptul ca fiecare il recunoaste pe celalalt ca fiind sine, in oglinda, si impreuna, acelasi unu.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Numele Tatalui poarta in sine puterea misterului, pt ca numele Mamei este de obicei bine cunoscut. Mama, elementul Pamant, material, corporal, ne este intodeauna mai la indemana, cumva. O recunoastem cu usurinta – si recunoscand-o, ne identificam cu ea.<br />
<br />
Dar fiecare dintre noi existam la 3 niveluri de energie: <span style="font-weight: bold;">fizic </span>(corp), <span style="font-weight: bold;">emotional</span> (suflet) si <span style="font-weight: bold;">spiritual</span> (spirit). Aceleasi 3 niveluri le regasim <span style="font-style: italic;">In Numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh</span> – pe care gresit le identificam a fi masculine.<br />
<br />
Daca Tatal reprezinta aspectul activ al naturii lucrurilor, Fiul o reprezinta de fapt pe Mama – principiul pasiv-receptiv, in aspectul fecunditatii ei, potentialului ei datator de viata - activat doar prin uniunea cu Tatal, principiul activ. Transformarea Mamei in Fiu reprezinta de fapt uniunea dintre Mama – fizic, corp, pamant, si Tata – spirit, cuvant, aer.<br />
<br />
Apa, care fecundeaza pamantul asa cum Sf Duh a fecundat-o pe Maria, este elementul emotie, suflet – si numele ei este Dragoste, asa cum corect o identifica si Turandot. Legatura secreta dintre Mama si Tata, care da nastere uniunii in care se regasesc amandoi, si prin care in acelasi timp se pierd si mor, lasand loc noului, Fiului, sau Fiicei (dupa chipul si asemanarea lor).<br />
<br />
<br />
<br />
Am devenit atat de orbi incat nu ne mai vedem pe noi insine in oglinda. Orbirea in sine opreste accesul la lumea exterioara, fortand o concentrare a atentiei in interior. Daca nu te mai vezi in afara, unde in alta parte sa te cauti?<br />
<br />
Problemele de vedere reflecta intotdeauna o legatura sufocanta cu o mama dominatoare, intrusiva, care isi vrea copilul numai pt ea (care refuza sa se dea la o parte, refuza sa moara pt a face loc vietii noi). Elementul Pamant/material fiind deja in exces, accesul la mai mult este taiat, pentru a fi facilitat accesul la elementul lipsa, Spiritul – tatal absent.<br />
<br />
Sa porti ochelari iti da iluzia ca ai recapatat ceea ce pierdusei - cand, in realitate, te indeparteaza si mai mult de adevarata solutie – iti ofera o carja sa mergi, dar in directia gresita.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Ce mi-a venit?<br />
Well, intr-o zi cu soare, cam acum o luna, m-am trezit ca nu mai pot merge. As zice brusc, dar ar fi nedrept fata de multele dureri de genunchi peste care am trecut cu prea multa usurinta. Ca intotdeauna, <span style="color: #009900; font-weight: bold;">am cedat presiunilor </span>oamenilor de bine <span style="color: #009900; font-weight: bold;">si am mers</span> sa caut o explicatie la oamenii in alb (mai nou in verde, roz, bleu, dupa preferinte). Diagnosticul nu are nicio relevanta, asa cum solutia nu face decat sa ma ingrozeasca si mai tare – am lasat deja de prea multe ori strainii sa taie bucati din mine, bucati pe care nu i-a interesat sa le inteleaga inainte de a le inlatura.<br />
<br />
<br />
Dupa ce mi-am linistit copilul adaptat din mine facand ceea ce un om ‘civilizat’ face (ignorandu-si natura complexa, reducandu-se pe sine la o halca de carne, ignorand absurditatea explicatiilor cauzale in universul post Eistenin si Bell), am facut ceea ce fac eu cel mai bine: mi-am pus intrebari de bun simt<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">De ce acum? De asta? </span><br />
Apoi au venit de la sine: <span style="font-weight: bold;">la ce ma obliga? De la ce ma opreste? </span><br />
Si cumva, urmand firul rosu (firul sangelui, al orginii, al apartenentei ereditare), am ajuns la singura intrebare care conteaza:<span style="font-weight: bold;"> cine sunt eu?</span> <span style="font-weight: bold;">de unde vin si incotro ma indrept?</span> <span style="font-weight: bold;">de ce intr-acolo?</span> Si vechea poveste a copilariei mele mi-a revenit in minte – “… calator azi prin lume”. Povestea printului ratacitor care se regaseste cu riscul de a-si pierde viata.<br />
<br />
Nu cred ca o sa mor din asta, dar toata viata mi-a trecut prin fata ochilor. Ai dintr-o data al naibii de mult timp la dispozitie cand esti fortat sa stai cuminte in pat, saptamani la rand, fara sa te poti misca.<br />
<br />
Cred ca viata iti trece prin fata ochilor in momentul dinaintea mortii ca o balanta,<span style="font-style: italic;"> </span>o<span style="font-style: italic;"> trecere</span> in revista a trecutului in fata unui moment de trecere inspre viitor, in fata unei Porti. In tarot, Moartea se mai cheama si Marea Trecere sau Marea Transformare. Ceva trebuie sa moara, ca restul sa mearga inainte, si dupa principiul vaselor comunicante, daca nu moare ceva spiritual sau emotional, moare ceva fizic. Dar ceva trebuie sa moara, ca sa faca loc, sa elibereze energia prizoniera (enegia legata).<br />
<br />
<span style="font-style: italic;">Dar de ce nu-mi mai pot indoi deloc genunchii? </span><br />
In primele 2 saptamni de teroare, si sa-mi tin picioarele drepte, intinse, era atat de dureros ca-mi provoca greata. Puteam sta pe burta, apasandu-mi stomacul care se revolta, dar nu pentru mult timp (in stomac, sunt procesate emotiile, mai ales furia si frica). Ca un compromis, am reusit sa supravietuiesc tinandu-mi artificial, cu multe perne, picioatele intr-o pozitie semi-indoita.<br />
<br />
<br />
Indoirea genunchilor are fara indoiala o legatura directa cu tema umilinta. Omul ingenunchiat e omul supus, tributar, care cere su primeste ceva pe degeaba, care cerseste sau primeste – indurare, ajutor, recunoastere.<br />
<br />
In mers, articulatia genunchlor cu complicatele ei parghii permite o flexibilitate in lupta impotriva gravitatiei, ne permite sa stam, intre cer si pamant, <span style="font-weight: bold;">sa ne mentinem pozitia</span>, <span style="font-weight: bold;">sa stam drept</span> sustinand-o, <span style="font-weight: bold;">sa inaintam</span> pe drumul nostru, ne amortizeaza<span style="font-weight: bold;"> caderile</span>, ne sustine in <span style="font-weight: bold;">sarituri </span> – peste obstacolele ridicate de mama-pamant, <span style="font-weight: bold;">si salturi</span> - aspirational, catre spiritul-tata.<br />
<br />
Imi lipsise oare aceasta flexibilitate? Ma apropiasem prea mult de pamant, intr-o inacceptabila si continua umilinta? Chiar si acum, cand pot iar sa merg, singura pozitie care imi e permisa e una de mijloc. Daca indoi prea mult genunchiul, durerea aia sfasietoare, care-mi strapunge parca intreaga fiinta, revine cu toata puterea nestirbita.<br />
<br />
<br />
<span style="color: #663366; font-weight: bold;"><span style="color: #993399;">Ruediger Dahlke, in “Boala ca sansa”</span>,</span> imi spune ca <span style="font-weight: bold;">“orice boala e expresia unei idei scufundate in corp, a unui model care lipseste din constiinta”.</span> Citindu-I cartea in cautare de solutii pt inexplicabila mea problema, modelul vaselor comunicante nu m-a parasit nicio clipa. Daca energia e respinsa din constiinta, ea va creste in corp, pt ca niciodata nu se pierde.<br />
<br />
Mai spune si ca fiecare boala are o cauza materiala, identificabila de obicei in trecut, dar si model de dezvoltare specific care se indreapta catre un scop viitor, un sens.<br />
<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEio2gOrVRNPRRPEPfRsRUJdVEwup5dNsNUgz7MaFrL_Fweq7M4AM2xY6xI21PCp7sU3jhlGibuC2oNSOvb07a1bw4LOpeXErcwCD2-gd-2xXWMx0lcAN9T0aKcj0kuxUuaK4YFA/s1600-h/russian+w10.gif" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5382396922761610466" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEio2gOrVRNPRRPEPfRsRUJdVEwup5dNsNUgz7MaFrL_Fweq7M4AM2xY6xI21PCp7sU3jhlGibuC2oNSOvb07a1bw4LOpeXErcwCD2-gd-2xXWMx0lcAN9T0aKcj0kuxUuaK4YFA/s320/russian+w10.gif" style="cursor: pointer; float: left; height: 272px; margin: 0pt 10px 10px 0pt; width: 155px;" /></a>Tarotul imi ofera propria lui interpretare pt dilema mea: <span style="font-weight: bold;">10 of Wands</span>. Imaginea omului care duce prea mult, singur. Omul infrant, ingenunchiat de greutatea care il apasa - sau care il treage in jos. Sigur, o imagine superba si impresionanta prin potrivire (din 72 de carti, sansa putea alege orice altceva).<br />
<br />
Wands/Bate reprezinta elementul Foc – Inspiratie, Intuitie, Energie - si ne apar sub forma unor bate - alea cu care lupti, sau in care te sprijini. Si nu ma mira deloc ca personajul meu duce 10 bete, 10 carje pentru un efort "supraomenesc".<br />
<br />
(in limbaj psihologic, un conflict psihic solicita din ce in ce mai multa energie, pe care o deturneaza de la alte activitati, pana cand intreaga energie disponibila e blocata la acest nivel)<br />
<br />
<span style="font-style: italic; font-weight: bold;"><br />
</span>Mergeam oare in directia gresita?<span style="font-style: italic;"> </span>Ma incapatanam sa urnesc muntii din loc, ca un om neintelept ce sunt? (daca muntele <span style="font-style: italic;">te recunoaste drept</span><span style="font-weight: bold;"> </span>stapan - daca-i cunosti numele - vine el la tine)<br />
<br />
<br />
In ziua in care n-am mai putut sa merg, trebuia sa ma apuc de treaba. Era totul planificat, decis. Vacanta mea, oficial, incheiata, impachetata, pusa deoparte. Si apoi asta, care m-a fortat, ad-literam, <span style="font-weight: bold;">sa ma opresc, sa stau</span>. Vroiam sa merg mai departe, si corpul meu a strigat ingrozit:<br />
<span style="font-style: italic;">– Nu acum! (Nu intr-acolo?) Trebuie mai intai sa ne gandim.</span><br />
<br />
La ce?Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-61155236684591597842009-08-10T19:04:00.015+03:002022-03-24T13:02:50.168+02:00If I Love You, What Business Is It of Yours?<div style="text-align: right;">(Goethe)<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmqOrajk-q5D9d204WmF-k4irfQvzjRKyu-9BuokknCaMF9p8RAnuYxiPUDEHNqJdE-gPFhpdplLHqICuczDZVOPZ0tOFbwr_SddZpJeEQl4LIfE085yOTuoJbQZxvOTdw0qAy/s1600-h/new%2520yorker%25206-25-07.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 268px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmqOrajk-q5D9d204WmF-k4irfQvzjRKyu-9BuokknCaMF9p8RAnuYxiPUDEHNqJdE-gPFhpdplLHqICuczDZVOPZ0tOFbwr_SddZpJeEQl4LIfE085yOTuoJbQZxvOTdw0qAy/s320/new%2520yorker%25206-25-07.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5368370579562650642" border="0" /></a>Am o prietena (care n-o sa citeasca niciodata blogul asta) care de fiecare daca cand ii spun de o problema, incepe prin a-mi sublinia<span style="font-style: italic;"> ce am gresit </span>si cum as fi putut <span style="font-style: italic;">sa fac altfel,</span> ca <span style="font-style: italic;">sa nu ajung </span>aici.<br /><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Si totusi, daca o intrebi direct, ar jura ca sunt unul dintre cei mai inteligenti oameni pe care ii cunoaste. Hmm… poate tocmai de aceea! Oamenii foarte inteligenti nu fac greseli… </span><br /><br />Mama n-are puteri magice, dar cand deschide gura vad automat rosu in fata ochilor si mi se infunda urechile. <span style="font-style: italic;">“Ce vrea sa manance copilul meu?”, “A venit copilul meu acasa?”, “Ce sa-i faca mama de mancare copilului?” </span><br /><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Copilul deja s-a saturat, i-a ajuns pana peste urechi, nu-i mai trebuie nimic/</span><span style="color: rgb(153, 153, 153);">Nu stiu, n-am vazut niciun copil pe aici: cum arata?</span> <span style="color: rgb(153, 153, 153);">/ Niste piure, ca tot nu-i place. </span><br /><br />I-am privit amuzata de mai multe ori privirea perplexa, neintelegand in ruptul capului de ce naiba il iubesc tocmai pe el?<br /><br /><span style="color: rgb(153, 153, 153);">si fara inima e vai de picioare, nu doar fara cap. / capul e limitat la ce poate sti aici si acum. /viitorul e intotdeauna o aberatie statistica. /oamenii nu regreta niciodata ce au facut din dragoste, ci doar ca si-au pierdut capul.</span><br /><br /><br /><br />Chestiile astea pe care le stii, dar nu le-ai verificat niciodata. Chestiile astea pe care iti pariezi viata zi de zi, care formeaza insasi fundatia lumii tale – axiomele. Intangibile. Imuabile. Nemuritoare.<br /><br /><span style="font-style: italic;"><br />Daca ai o problema, inseamna ca ai facut ceva gresit. (faci totul corect/perfect, n-ai probleme; daca ai fi facut totul bine, nu ajungeai aici)</span> <span style="font-style: italic;"><br /><br /><br />Hrana inseamna iubire. Ca sa ma iubesti tre sa te hranesc.<br />Hrana inseamna mancare. </span> <span style="font-style: italic;"><br />Daca-ti dau ceva de care ai nevoie, o sa ai nevoie de mine.Daca ai nevoie de mine, ma iubesti.<br /><br />Daca accept ca tu nu mai esti un copil, trebuie sa accept ca eu am imbatranit si o sa mor mai curand decat sunt eu pregatita. </span> <span style="font-style: italic;"><br />Cand imbatranesti mori. </span> <span style="font-style: italic;"><br />Daca esti pregatit, poti sa faci fata la orice. </span> <span style="font-style: italic;"><br />Nu putem fi egali, sau adulti in acelasi timp. </span> <span style="font-style: italic;"><br /><br /><br />Daca eu nu accept ceva, nu exista. </span><br /><span style="font-style: italic;"><br /><br />Toate au o logica, inclusiv iubirea.<br />Toate </span><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">trebuie</span><span style="font-style: italic;"> sa aiba o logica.<br />Nu poti iubi pe cineva </span>fara motiv<span style="font-style: italic;">, si ala </span>trebuie<span style="font-style: italic;"> sa fie rational (cu cap).<br />Iubesti numai atunci si pe aceia care se justifica rational. Altfel, e o prostie. O greseala. Sau nu exista (vezi mai sus). </span><br /><span style="font-style: italic;">Daca iubesti pe cineva nepotrivit, e o prostie. Potrivirea e o chestiune rationala.</span><br /><span style="font-style: italic;">Ce nu e rational, e o prostie. Sau o greseala. Sau nu exista. </span><br /><br /><span style="font-style: italic;"><br />Pot sa controlez numai ce inteleg.</span> <span style="font-style: italic;"><br />Ceea ce inteleg, controlez.</span> <span style="font-style: italic;"><br />Ceea ce controlez, nu ma raneste.<br />Si nu ma controleaza la randu-i.</span> <span style="font-style: italic;"><br />Totul va fi ok, daca e sub controlul meu. </span> <span style="font-style: italic;"><br />Trebuie sa controlez totul. Cu orice pret. </span> <span style="font-style: italic;"><br />Daca nu controlez ceva, totul e pierdut, </span><span style="font-style: italic;">si sunt un prost.</span><br /><span style="font-style: italic;">Daca sufar sunt un prost.</span><br /><br /><br /><br />asteptarile:<br /><span style="font-style: italic;">binenteles ca… e de la sine inteles ca…toata lumea… normal ca… doar n-o sa… stim cu totii ca… evident ca… bine ca… doamne ajuta! </span><br /><br /><br />frustrarea:<br /><span style="font-style: italic;"> ti-am spus de o mie de ori! Cine naiba ti-a spus ca…?! Ce bou! Ce idiot! tu n-ai vazut ca…? Cine naiba te crezi?! ? trebuia sa…! Unde ti-a stat capul? Asta gandeste cu picoarele! Sper ca nu te astepti ca…Tu n-ai vazaut ca… Nu gandesti? Pai asa se face…? Data viitoare…De fiecare data… </span><br /><br /><br />la baza umanitatii noastre, sta <span style="font-weight: bold;">increderea mea in axiomele tale</span>, si invers.<br />ce ne facem?Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-60377234098894016482009-05-08T20:57:00.005+03:002022-03-24T13:02:50.072+02:00Daca visezi sa castigi la loterie, CUMPARA-TI BILET!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu9IXG_EC37O5NgnDbDKBnLlieJRYfbk_GWHHIzwMq3J7II3yasNfT6it12bH5cR97isfacoly_V3pJDLkL4shq90OtWIsEACP9tDJrA7YHWsoceWvL4tSxwefqLCva4VTC15j/s1600-h/alive-poster.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 218px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu9IXG_EC37O5NgnDbDKBnLlieJRYfbk_GWHHIzwMq3J7II3yasNfT6it12bH5cR97isfacoly_V3pJDLkL4shq90OtWIsEACP9tDJrA7YHWsoceWvL4tSxwefqLCva4VTC15j/s320/alive-poster.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5333523831596209026" border="0" /></a><br />Asta e pentru toti actorii tineri care se miorlaie ca 'stau pe bara'.<br /><br />Uite: eu, fac un film. Scurmetraj. Sunt o fata desteapta - cine stie? Ar putea iesi ceva bun.<br /><br />Dar de unde naiba te iau?<br />Cum dau de tine?<br />Sigur ai un numar de telefon, o adresa de email macar. Ce faci cu ele: le-ai pus la naftalina? Astepti sa faca pui? La ce-ti folosesc daca le stii doar tu, mama ta si prietenii tai apropriati?<br /><br />De ce sa muncesc eu zeci de ore numai ca sa vad ca existi, sa-ti vad mutra, si alte zeci de ore ca sa gasesc pe cineva care te stie sau stie de unde sa te iau?<br /><br />Cum pana mea esti tu actor si n-ai 2 poze undeva, sa stie lumea cum arati. Nu zic sa ai mai multe, ca deja exagerez. 2 poze si date de contact. Nu-i asta jobul tau? Nu asta ti-ai ales tu sa fii? Sau crezi ca o sa intervina Dumnezeu personal ca sa joci tu intr-un filmulet? Ei bine, nu! Dumnezeu are lucruri mai bune de facut. Mor aia in Africa de foame, stii?<br /><br />Si, intre noi, e de cacat sa deranjez regizori, si alti actori, si directori de teatre ca sa dau de nr tau de telefon. E si mai de cacat sa ma uit ore intregi la poze in baza de date a unei agentii, de ma usturau ochii si-mi amortise mana pe mouse, ca sa descopar la sfarsit ca pozele sunt din 2007 si tu arati cu 2 ani si 10 kile mai batran.<br /><br />Daca vroiam sa ma fac detectiv, ma faceam!<br /><br />Si pentru D-zeu - nu mai zice niciodata: "n-am poze". Fa-ti!<br />Da dovada de un minim de profesionalism.<br />Si asta nu inseamna ca tre sa arati ca in playboy: nu toate filmele sunt cu curve. Mi se rupe cat de sexi poti sa fii - poti sa arati ca un om <span style="font-style: italic;">normal</span>? Mi se rupe cati muschi ai - ai vazut vreun Rambo facut de romani? Chiar crezi ca o sa facem curand? Ok, atunci fa-ti o poza cu muschi, just in case. Pentru restul cazurilor, incearca niste poze in care sa te gandesti la ceva <span style="font-style: italic;">pe bune. </span>Privirile goale si tampe gen buletin nu te recomanda. (doar daca vrei sa joci rolul de cadavru in vreun CSI, atunci, da! excelenta idee!)<br /><br />Am gasit o baza de date excelenta la Casandra. Guess what: niciun nr de contact, niciun email. La ce v-ati mai pus acolo CV-urile? Sa-mi faceti in ciuda?<br /><br />V-a iesit beton. Mor de ciuda.Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-58564151261263858872009-01-31T17:20:00.039+02:002022-03-24T13:02:49.346+02:00Everything will be fine in the end. If it’s not fine, it’s not the end.<div style="text-align: right;"><a style="font-family: georgia;" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLTHbJcZ_Fr27I8vxjEFM4wh3tNT5TPqYV6VxczIN-wYsXs0CR3pKhWKi2JHUZrEMbXNdLNu2wPjgNIexsAEBwv00OrP5Mk2-GoYdXu7rhXyPmBJWJXVdodr6-wQnDo0t2Cw3J/s1600-h/DOUGLAS+BIZZARO+%26+ELIZABETH+MOSS+-+USA.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 215px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLTHbJcZ_Fr27I8vxjEFM4wh3tNT5TPqYV6VxczIN-wYsXs0CR3pKhWKi2JHUZrEMbXNdLNu2wPjgNIexsAEBwv00OrP5Mk2-GoYdXu7rhXyPmBJWJXVdodr6-wQnDo0t2Cw3J/s320/DOUGLAS+BIZZARO+%26+ELIZABETH+MOSS+-+USA.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5297479428991414098" border="0" /></a><span style="font-size:78%;">DOUGLAS BIZZARO & ELIZABETH MOSS - USA</span>- <span style="font-size:78%;">the spider awards.com</span><br /></div><a style="font-family: georgia;" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVAqvnaFf5XpD4ENn-VC-SfuoMl1EwYIaay6x-WsMgNAGYar625EtXTh4KeuYeqFlv_xN3hxBMTlr5c0U8gzZUC9hwPxFZX1YlMKiJjDNxQKXwAh5aFlzLlDZmRSSlJZkHiQe8/s1600-h/DOUGLAS+BIZZARO+%26+ELIZABETH+MOSS+-+USA.jpg"><br /></a><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;">Am 31 de ani si sunt un looser.<br />Ratat nu suna la fel de bine. Si nu pentru ca mi-au spalat creierul filmele americane (n-am vazut chiar asa multe); Ci pentru ca ratezi numai cand faci chestii; ca sa ratezi un penalty, tre sa fii deja in careu, singur, fata’n fata cu portarul. Ai parcurs un drum care te-a dus acolo. Ratezi o calificare pentru ca altii sunt mai buni ca tine sau tu nu esti sufficient de bun, dar la un moement dat, erai printre ei, erai ‘in carti’. Nu nimeresti, dar esti pe aproape. Esti viu. Nu suficient de bun, dar viu.<br /><br /><br />Nu – ceea ce tot pierd eu este ‘viata’. Orice context artificial creat are niste reguli clare, si mai ales logice. Stiu exact ce trebuie sa fac – ca sa castig. De trait nu-mi dau seama cum se face.<br />Viata n-are niciun sens. Nu pricep o iota.</p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;">Cand eram mica eram grozava; si al naibii de curajoasa. Intotdeauna am facut ce-am vrut, dar in secret respectam logica regulilor. Ordinea lucrurilor. Si faceam, in felul meu, ceea ce se astepta de la mine.<br /><br /><br />A fost o surpriza neplacuta sa ma trezesc intr- zi – teribil de nefericita.<br />Avem un job, castigam foarte bine, imi admiram sefa, ma intelegeam grozav cu colegii, aveam niste prieteni beton, un barbat superb si al dracului de intelegator, o relatie invidiata de toti, absolvisem un master cu 10 pe linie, si-mi statea bine blonda (cel putin barbatii pareau sa creada asta).<br /><br />Asta era acum 4,5 ani, si m-am descurcat cum m-am priceput mai bine. Toate astea <span style="font-style: italic;">trebuiau</span> sa se termine.</p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;">I-am dat papucii omului care avea rabdare cu crizele si depresiile mele, e drept ignorandu-le. Pentru ca eram ‘perfecta’ si-mi ieseau toate ‘perfect’, el avusese bunul simt sa se simta complexat si nervos in preajma mea. Enervandu-ma nesiguranta lui, i-o accentuam. Ma infuriau minciunile cu care incerca sa se scoata, de care ma prindeam greu si cu putin noroc. Era superb, dar ma saturasem sa admir, de 9 ani, o statuie. El nu era niciodata langa mine.Gandurile lui umblau aiurea si oricat ma zbateam sa-l prind, imi scapa mereu printre degete. (Sexul era bestial; si eu, proasta, am crezut ca asa e peste tot.)<br /></p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;"><br />Asa ca m-am indragostit de un mitocan mincinos, care ma trata ca pe-o servitoare si pe-o proasta; care ma mintea in fata si care ma bloca prin sinceritatea debordanta cu care ma calca in picioare, cu aroganta si indreptatirea unei mari increderi in sine, necunoscuta mie pana atunci – dar atat de fascinanta.<br /><br />Nu mai fusesem niciodata umilita in felul asta, nu simtisem niciodata ca sunt atat de nepriceputa, de stangace, ca mai am atatea de invatat. Nu intelesesem niciodata cat de greu era sa ascult vorbe goale, sa ma supun, sa tac, sa mint. O fascinatie morbida a pus stapanire pe mine. O situatie noua, incitanta; orice secunda de relaxare ea dusmanul meu. Am invatat sa-mi fie frica, si sa stau mereu incordata, sa multumesc pentru fiecare lovitura sub centura, sa fiu recunoscatoare pentru fiecare firmitura pe care o lingeam de pe jos.<br /><br />De cealalta parte, era placerea pe care o savurez in secret de fiecare data, de a-i surprinde pe ceilalti. De a-i soca, de a lupta contra curentului, si cea mai fascintanta dintre toate - de a lupta cu mine insami – de a ma convinge pe mine si pe toti cei care-mi 'vroiau binele', ca monstrul ala egoist merita sa fie iubit, si admirat. El era un scump, ei nu vedeau asta. Ca umilintele imi dovedeau slabiciunile, si incapacitatea <span style="font-style: italic;">mea </span>de a face fata. Eram o biata tarancuta luptandu-ma sa inteleg si recunoscatoare da a fi acceptata intr-o lume sofisticata si <span style="font-style: italic;">atat de</span> <span>superioara.</span><br /><br />Si pentru prima data in viata ma simteam mica, si vulnerabila, si incapabila, si-mi era rusine cu mine insami.</p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;">Dar aveam in sfarsit ceva in care sa cred, si pentru care sa lupt.<br />Cum ce?<br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Dragostea noastra.</span><br /></p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;"><br /><br /></p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;"><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Recunoscand</span> in nefericirea mea rodul compromisurilor de o viata, am decis sa fac, pentru prima data, ceea ce vroiam <span style="font-style: italic;">cu adevarat.</span><br />Si pentru ca nu mai stiam de mult asta, m-am intors in timp, am cautat prin amintiri, lucrurile pe care le <span style="font-style: italic;">pierdusem.</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;"></span></p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;"><span style="font-weight: bold;">Era insa prea tarziu</span> sa-mi continui studiile de balet, iar dansatul prin baruri pe cand aveam 15-16 ani m-a convins pentru totdeauna ca privirile lipite de fundul meu au un effect nedorit asupra stomacului; mi-l intorc pe dos. Pianul – am senzatia ca nu mi-a placut de fapt niciodata. Mi-a placut pianina pe care a vrut mama s-o cumpere, pentru broderiile ei minutios sculptate si materialele pretentioase. Admiram obiectul, nu functia lui.<br />In facultate decisesem cu dezamagire ca marele meu talent de a copia fidel orice desen, picture, poza - nu era cu adevarat arta, si nici nu avea sa fie vreodata. Imi lipsea cu desavarsire inspiratia, si fiecare minut de rabdare si concentrare ma omora cu zile. Nu era niciun mare pictor ascuns in mine, aveam doar o nefericita coordonare perfecta intre ochi si mana.<br /><br /><span>Nefericita</span> pentru ca si azi ma simt <span style="font-weight: bold;">vinovata</span> ca n-am facut nimic cu toate lucrurile <span style="font-style: italic;">care mi-au fost date.<br /></span></p><p class="MsoNormal" style="font-family:georgia;"><span style="font-style: italic;">Le-am irosit.</span><br /></p><p class="MsoNormal" face="georgia"><br /></p><p class="MsoNormal" style="font-family: georgia;">N-o sa fiu niciodata frumoasa. E timpul sa accept asta. <span>Sa fii slaba nu e mare chestie - cand esti. </span><span><span style="font-style: italic;">Cine</span> <span style="font-style: italic;">sunt</span></span> <span style="font-style: italic;">eu</span> ii tine pe unii la distanta. Cine sunt <span style="font-style: italic;">ei</span> ii tine pe ceilalti. As fi putut arata oricum.<br /></p><p class="MsoNormal" face="georgia"><br /></p><p class="MsoNormal" face="georgia">Sunt desteapta degeaba. Capacitatea mea de a procesa cantitati mari de informatie complexa, repede, si de a intelege sisteme complexe e egala cu zero. N-o sa fac niciodata ‘avere’, si nici imprumut la banca, n-o sa am o ‘cariera’ si nici ‘succes’. Mi-ar placea uneori, dar imi place mai mult sa ma simt libera, in orice moment, de orice obligatii.<br /><br /></p><p class="MsoNormal" face="georgia"><span style="font-weight: bold;">Capacitatea mea de a intelege</span> oamenii e nula si neavenita – si un pericol social, atat vreme cat oamenii isi gandesc vietile pentru a ascunde si falsifica ceea ce sunt. Ei valorizeaza jocul, mai precis <span style="font-style: italic;">jocul de-a</span>, si minciunile pretioase care-l ridica la rang de arta si religie. Mie mi se pare o prostie, si o pierdere de timp si energie. Pierderea mea, dupa ultimele calcule – sunt ‘pe rosu’.<br /><br /></p><p class="MsoNormal" face="georgia"><span style="font-weight: bold;">N-am niciun fel de</span> ambitie de cucerire. Niciun plan.<br />Vreau sa fiu iubita, dar nu <span style="font-style: italic;">pentru</span> ceea ce fac – nu vreau sa castig asta.<br />Vreau sa fiu acceptata, dar nu pentru <span style="font-style: italic;">ceea ce sunt.</span><br />Vreau sa fiu iubita si acceptata <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">in ciuda</span> a ceea ce fac sau a ceea ce sunt. Se ofera cineva?<br /></p><p class="MsoNormal" face="georgia"><span style="font-weight: bold;"><br /></span></p><p class="MsoNormal" style="font-family: georgia;"><span style="font-weight: bold;">M-as distra, dar</span> in baruri e fum si discutii pretioase purtate de oameni care n-au nici cea mai vaga idee <span style="font-style: italic;">cine sunt</span>, dar stiu exact <span style="font-style: italic;">ce vor</span> si cum sa ajunga acolo.<br /><br />Oameni care sunt adjective sau verbe, si adverbe - oameni <span style="font-style: italic;">cool</span>, oameni<span style="font-style: italic;"> creativi, liberi, noncomformisti, ambitiosi, interesanti, </span><span>oameni care vor sa fie</span><span style="font-style: italic;"> bogati si celebri.</span><br />Oameni care iubesc provocarea.<br />Oameni care-si iubesc aproapele, fizic, si la propriu – indifferenti la cine sau ce e.<br />Oameni care iubesc petrecerile si distractia, care traiesc clipa, dar ignora timpul, si lasa lucrurile importante pentru maine.<br />Oameni care iubesc cu tot sufletul – iar, si iar, si iar.<br />Oameni care nu mai cred in Dumnezeu, cred in ei insisi.<br />Oameni care nu se mai tem de nimic – pentru ca Dumnezeu iarta.<br />Oameni care au prieteni si relatii, dar nu asculta niciodata si se evita cu succes pe ei insisi.<br />Oameni care urasc Minciuna, dar sunt sociabili, si <span>comunicativi.</span><br />Oameni care cer Adevarul, dar <span style="font-style: italic;">cred</span> chestii.<br />Oameni carora le pare <span style="font-style: italic;">sincer</span> rau cand gresesc, dar nu schimba nimic.<br />Oameni care nu se schimba pentru ca ‘nu poti invata un caine batran trucuri noi’. <span style="font-style: italic;">Toata lumea stie asta.</span><br />Oameni care dispretuiesc ceea ce e al lor by default – si scoala, si job-ul, si familia, si tara, si limba.<br />Oamenii care-si regasesc sufletul in supa de pui.<br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Am esuat.</span><br /></p><p class="MsoNormal" style="font-family: georgia;">Nu pot sa salvez sufletul nimanui; mi-e rusine acum ca am indraznit sa cred ca am dreptul sa o fac - si al meu se stinge vazand cu ochii.<br /></p><p class="MsoNormal" style="font-family: georgia;">Mi-am pierdut speranta, nu pentru ca ceea ce am inceput sa fac nu avea sanse sa-mi reuseasca; ci pentru ca ar fi trist daca mi-ar reusi.<br /></p><p class="MsoNormal" style="font-family: georgia;">Barbatul pe care il iubesc, meseria pe care mi-am ales-o, obsesia mea cu frumusetea si perfectiunea – pe toate le dispretuiesc - si am muncit din greu pentru ele. Toate s-au dovedit a fi prostii iremediabile. Cine sunt eu sa va spun voua ce sa faceti?!<br /><br />Sunt ca un peste pe uscat.<br />Mi se pare o prostie sa zaci pe nisip la soare toata ziua, dar ma simt un looser pentru ca nu fac plaja 'ca toata lumea'. <span style="font-style: italic;">Pentru ca ma sufoc.</span> Pentru ca din nou, sunt al dracului de nefericita.</p><p class="MsoNormal" style="font-family: georgia;"><span style="font-weight: bold;">Si de data asta, nu mai e nimic de facut.</span><br /><br /><i style=""><o:p></o:p></i></p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-37788179058665819222009-01-24T00:49:00.013+02:002022-03-24T13:02:47.859+02:00You Will Still Be Here Tomorrow, But Your Dreams May Not<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/LGYRR_qCO-8&hl=en&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/LGYRR_qCO-8&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><br /><span style="font-family:times new roman;"><span style="font-weight: bold;"><span style="font-style: italic;">Subject: Re: Your Contribution to Emotional Suicide</span><br /><span style="font-style: italic;">Date: 21.01.2009 at 23:12 [UT+2]</span><br /><br /></span><span style="font-style: italic;">Hello Cris: Thank you for such an insightful note. [...]<br /><br />Your PM was certainly one of the more vivid notes you've sent to me. I sincerely appreciate your honesty and your generosity in sharing yourself with me in this way. You are a wonderful person and I delight in my good fortune at being in touch with you when you have time and interest. Learning about you, gaining by your insights from your experiences, is a joy for me.<br />Please take the best of care.<br />Be well and be safe, Cris.<br />Randy<br /><br /><br /></span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;" >Subject: Re:<br />Date: Today at 00:07 [UT+2]<br /><br /></span><span style="font-family:georgia;">I don't know what to say. :D<br /><br />I somehow feared you may be put off by the 'intensity'. Some ppl take it like it's against them, when it's just my way of expressing things I care about. I'm relieved I don't scare you.<br />[...]<br />yesterday, yet another friend asked me IF I want a relationship. I'm beginning to ask myself that.<br />what if I don't?<br />what do I do for a happy ending?<br />what do I do with all my fantasies about it?<br /><br />I dreamed of a wedding dress that turns black when I put it on, then into pants. Is that who I am - and I've just let others fool me into thinking I want a princess off-white dress, with the prince that goes with it?<br />or am I just giving up?</span><span style="font-style: italic;"><br /><br /><br /><br /></span><span style="font-weight: bold;">(1/21/2009 8:28:45 PM): </span><span style="font-style: italic;"><br />auzi<br />ma gandeam sa te intreb ceva, sper sa nu te superi<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: pai nu stiu dinainte :D</span><span style="font-style: italic;"><br />Probabil ca nu …mda<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris :D</span><span style="font-style: italic;"><br />daca te intereseaza sa ai o relatie …de cuplu, evident<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris:<br /></span></span><span style="font-family:times new roman;"><span style="font-family:georgia;">Cris: </span></span><span style="font-family:times new roman;"><span style="font-family:georgia;">mah, in principiu, da</span><span style="font-style: italic;"><br />in principiu?<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: in realitate, nu neaparat<br /></span><span style="font-style: italic;"><br /><br /><br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: vreau, daca pot avea ceva altfel decat am avut</span><span style="font-style: italic;"><br />eeehhheeeiiii<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: ma rog, fix cum cred eu ca ar fi bine</span><span style="font-style: italic;"><br />fix? ;;)<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: Adica... am ajuns eu la niste concluzii, ce chestii nu merg, desi par super in teorie<br />daca nu se poate fara, atunci nu</span><span style="font-style: italic;"><br />ce? ca sunt curioasa; daca vrei sa-mi zici, bineinteles<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: vreau, doar ca e dificil</span><span style="font-style: italic;"><br /><br /><br /><br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris:… nu mai vreau sa fac concesii stupide …ma rog...:) complicat</span><span style="font-style: italic;"><br />da, foarte<br /></span><span><span style="font-family:georgia;">Cris: e genul de lucru pe care il recunosti cand il vezi</span></span><span style="font-style: italic;"><br />si care si dureaza?<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: pai, m-am gandit eu - ca daca eu sunt asa, si relatiile mele dureaza… deci e posibil</span><span style="font-style: italic;"><br />si...astepti?<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: nu neaparat :)<br /><br /><br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: mie mi-a placut de cand eram mica sa fiu indragostita de cineva; asta e singurul lucru pe care il caut cu adevarat; restul - e o chestie de noroc, banuiesc</span><span style="font-style: italic;"><br />ma gandeam daca faci ceva concret; in sensul asta<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: nu, si imi displace si ideea;<br />cand cauti ceva esti limitat de ceea ce stii si crezi ca stii; dar realitatea intotdeauna depaseste experienta ta. si solutia poate fi in afara a ceea ce as sti si deci as cauta eu</span><span style="font-style: italic;"><br />nu sunt de acord<br />pentru ca poti sa cauti ceva anume si realitatea sa vina peste tine cu ceva total neasteptat insa potrivit<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: pai tocmai; excelent. sa faca asta :D</span><span style="font-style: italic;"><br /><br /><br /><br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: mi-am verificat teoria asta de n ori<br />daca 'incerci' chestii, poate sa-ti placa si lucruri pe care stii ca NU le vrei<br />si din diferite motive, sa ramai cu ele.<br />daca probezi cizme cu un nr mai mare, sigur iti vin<br />nu esti constient ca alea nr tau ti-ar veni la fix<br />i-am zis ioanei sa nu vada ap la et 10 ca e posibil sa-i placa unul. :D</span><span style="font-style: italic;"><br />sincer, mi-e greu sa inteleg cum ai putea sa intelegi la inceput ca omul ala e ceea ce-ti trebuie; asta-i buna<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: pai; din experienta, stiu ca la etajele 9 -10 nu e apa, nu e caldura, si se strica mereu liftul; daca ma duc sa vizitez ap o data, de doua ori, e posibil ca in ziua aia sa fie si apa si caldura si lift; si sa-mi placa la nebunie</span><span style="font-style: italic;"><br />mda<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: dupa ce il iau, ma lovesc fix de problemele de care stiam</span><span style="font-style: italic;"><br /><br /><br /><br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: mda…asa e mereu… nici nu ne dam seama cate concesii facem</span><span style="font-style: italic;"><br />eu cred totusi in surprize placute<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: pai d'aia imi tot cumpar eu reviste glossy pt femei ;)<br />mai ales cand au rujuri cadou</span><span style="font-style: italic;"><br />:) anunta-ma cand ai noutati<br /></span><span style="font-family:georgia;">Cris: ok :D</span><span style="font-style: italic;"><br /><br /></span><span style="font-weight: bold;"></span></span>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-34194248968091961562008-02-25T19:49:00.004+02:002022-03-24T13:02:47.765+02:00Evident.<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdegogWKfd2_I0hMMZqWKBiy6DT8VZQhf9ZFPAQ3aDMdF1h-uPc8NEzyFEcX340PMuSHI8cmHLb0zL_BWMdtksLtqImwlr_IBjxjhyphenhyphenc0ZUPfyIuLsYh-edZCR1p-sVpEcMaVeK/s1600-h/someday,my+prince+will+come.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5170976657297903986" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: hand; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdegogWKfd2_I0hMMZqWKBiy6DT8VZQhf9ZFPAQ3aDMdF1h-uPc8NEzyFEcX340PMuSHI8cmHLb0zL_BWMdtksLtqImwlr_IBjxjhyphenhyphenc0ZUPfyIuLsYh-edZCR1p-sVpEcMaVeK/s320/someday,my+prince+will+come.jpg" border="0" /></a><br />Evident, ca peste tot si de fiecare data, eu eram singura, singura. Cel putin de data asta, n-a mai comentat nimeni, nimic. Aveam deja raspunsul pregatit : de-aia.<br /><br /><br />Intre noi fie vorba, m-am gandit ca – realist vorbind – trebuie sa ma obsinuiesc cu ideea. Sunt cine sunt, si asta are cumva un efect direct asupra situatiei – si se zice ca daca te zbati, te duci mai repede la fund. Deci, ok, nu ma mai zbat.<br /><br /><br />Dar nici sa ma gandesc n-am voie ? Trebuie sa ma gandesc. E ceva in neregula, si nu poate fi decat cu mine, pt ca lumea se descurca de minune. Deci doar eu, nu. E vina mea. Ceva ce fac; sau ceva ce nu fac. Dar ce ? Ce ?<br /><br />Nu-mi vine nimic. Habar n-am. O sa raman singura pentru tot restul vietii. Ce zic eu? Pentru totdeauna. Pentru ca e ceva in neregula cu mine si nu stiu ce.<br /><br /><br />Stai putin. Asta-i gandire din aia nashpa, totul-sau-nimic. Deci, nu. Si daca e ‘numai vina mea’, tot nu e bine – cine ma cred? adica cum? Eu ii controlez pe toti? Normal ca nu. Deci as vrea sa-i controlez. Nu, n-as vrea, ai innebunit? N-as mai avea timp sa merg la buda. Adica noi vorbim chestii serioase, si tu tot la cacat te gandesti. Nu, mah, stai un pic…<br /><br /><br />Deci.<br /><br />Nu rade ca nu-i nimic de ras in chestia asta. O femeie la 30 de ani nu-si permite sa fie singura, pricepi ? N u – s i p e r m i t e.<br /><br /><br />Aoleu, nu trebuia sa zici asta. De ce naiba ai zis asta ? Pai tu nu stii cu cine vorbesti ? Cum adica nu-mi permit ? Io imi permit orice vreau, auzi. Cine-mi zice mie ce sa fac ? Nu zice nimeni, doar ca… nu se face. Cine, mah ? Care ? Adu-l aici sa-l vad si io. Sa se uite’n ochii mei si sa-mi zica : n-ai voie sa faci asta. Ba ai voie, n-a zis nimeni ca n-ai. Doar ca… Auzi. Tu chiar nu vrei pe nimeni ?<br /><br /><br />Bai, ma lasi ? De unde naiba veniti toti cu ideile astea ? Aha ! Deci ai mai auzit asta. Da, sigur, prostiile se invata repede. De ce sa fie prostie ? Daca nu vrei, e ok, e treaba ta. Pai parca ziceai ca nu e treaba mea. Ok, gata, am inteles, deci nu vrei. Pai zi asa. Pai zic, da’ ma intreaba pe mine cineva?!? Toti ma intrebati ‘cand - auzi ‘cand am de gand sa …’ de parca e cu programari. In martie, la 16:22. Intr-o miercuri, e bine?<br /><br /><br />Daca faci misto, n-are sens.<br /><br />Altfel, are? Daca sunt serioasa, si iau lucrurile astea in serios, are sens? Care-i ala, daca nu te superi, ca vad ca te pricepi.Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-71323598938126805232008-02-13T23:48:00.001+02:002022-03-24T13:02:50.668+02:00"Inconsequential”<p><embed src=http://www.youtube.com/v/jNTxnkxOuWc width=425 height=350 type=application/x-shockwave-flash allowScriptAccess="none"> </p><br /><p></embed>Cuvantul asta imposibil de pronuntat e cea mai recenta contributie a Universului la educatia mea, inca o piatra de temelie pt initierea mea in arta sarcasmului desavarsit. De care numai Universul poate fi in stare – si noi, diletantii, ne minunam. </p><br /><p>Daca sunteti ca si mine, o sa va displaca sa aflati – daca o sa aflati – ca momentele de “ironie a sortii” nu sunt, in niciun fel, vreo dovada a existentei vreunui Sens in Univers. Dimpotriva. Sunt o dovadaa capacitatii noastre infinite de autoamagire si justificare a lipsei de sens, a dezordinii. Adica, exceptia nu demonstreaza regula. </p><br /><p>“Inconsequential” este chintesenta oricarei forme de viata de pe terra – viata constienta, dotata cu ratiune si pretentii. </p><br /><p>“Inconsequential” este Secretul Fericirii, al Sublimului, al somnului linistit de la 10 la 8, al fripturii cu cartofi prajiti + Cola. </p><br /><p>“Inconsequential” este legatura mistico-magica dintre “tu” si “mine”, oricine am fi noi, in oricare “acum” – asta-i frumusetea si perfectiunea lui – e singur mai presus de spatiu si timp, fie ele si subiective. </p><br /><p>“Inconsequential” raspunsul eternei lupte intre obiectiv si subiectiv, intre empiric si stiintific, formal si informal, legal si ilegal, frumos si urat. Oricare ar fi intrebarea, “Inconsequential” e raspunsul, sensul, fundamentul si implicatiile conexe. </p><br /><p>“Inconsequential” se defineste prin el insusi, si renaste de fiecare data cand moare, din propria lui cenusa. “Inconsequential” e dovada perfectiunii creatiei – ochiul care se vede pe sine, gandul care se gandeste pe sine, emotia care se consuma pe sine. </p><br /><p>“Inconsequential” e destinul omului. </p><br /><p></p><br /><p>PS asta e filmul pe care l-am facut anul trecut, de valentine, in bucuresti, pt examenul de 'reportaj'. p'ala de mai jos l-am facut tot anu' trecut, in sesiunea din vara, pt alt examen. </p>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-23884565135322421132007-12-24T17:15:00.000+02:002022-03-24T13:02:47.168+02:00My intuition almost compensates for my lack of self-understanding<object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/AVE_ANEp2xI&rel=1"></param><param name="wmode" value="transparent"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/AVE_ANEp2xI&rel=1" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><br />Almost.Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-33594967214644600602007-10-30T01:25:00.000+02:002022-03-24T13:02:47.668+02:00"Life Is An Unacceptable Outcome" (gapingvoid)<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg77LXguMyTAeRYlvUY_LLc8V8XTQbKxZo3XgMJEwWtOf8wuELOxCmp6m24w0NnZVgwOuHypv94UNXa2mFuQvGJ6Fmm3-rEedHQ_6D54ezYaap1oX24RzeXjBgyUE1tXYO4dOJU/s1600-h/our+last+meaningful+conversation.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5126904606564517266" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: hand; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg77LXguMyTAeRYlvUY_LLc8V8XTQbKxZo3XgMJEwWtOf8wuELOxCmp6m24w0NnZVgwOuHypv94UNXa2mFuQvGJ6Fmm3-rEedHQ_6D54ezYaap1oX24RzeXjBgyUE1tXYO4dOJU/s320/our+last+meaningful+conversation.jpg" border="0" /></a><br /><div>Profu de mate mi-a spus fiu atenta, sa nu ma indragostesc. Trebuia sa intru la liceu. Aveam lucruri imp de facut. Era un tip destept si rabdator, si avea multa experienta cu copiii. Cum naiba nu stia ca e o idee proasta sa-i interzici ceva unui adolescent? </div><br /><div><br />Evident, am plecat de la meditatii cautand, cu ochii in patru. Nu-mi pusesem niciodata problema pana atunci, dar parea fascinant. Periculos. Fascinant. Well … aveam de ales intre asta si probleme de geometrie in spatiu, la care oricum ma pricepeam. Dar asta… asta ce naiba era? Cum de nu ma gandisem eu singura la asta, inainte? </div><br /><div><br />Si’asa a inceput. Cautarea. Vanatoarea. De senzatii, nu de baieti.</div><br /><div><br />Aveam 3 ani cand m-am indragostit. Mama inca nu l-a uitat – inca ma intreaba de el. Eu da, de tot, si foarte repede. Nu era ‘el’. Cred ca am stiut foarte repede asta. Pentru o vreme insa, a fost ok sa fiu indragostita de el. Era ingrozitor de plictisitor la gradinita. Aveam nevoie de un motiv sa ma duc in fiecare zi. Laurentiu-1 a fost primul meu motiv. </div><br /><div><br />Un an mai tarziu, in vacanta -un student la medicina, si chelner la hotelul in care am stat noi. Cred ca era dragut. Tatei i s-a parut ingrozitor de amuzant, si e posibil ca asta sa fi fost tot. Cred ca laurentiu-2 a fost inventia alor mei – motivatie pt mine, sa mananc in cantina aia infecta. Am rezistat eroic – inclusiv in ziua in care dupa ce au laudat-o, s-au imbolnavit toti de la tocanita. Mama inca n-a uitat. Eu da. Imi amintesc perfect tocanita si sentimentul ala difuz, inexplicabil de “nu, nu vreau” – dar cum i-am convins pe ai mei sa nu manance nici ei, nu mai stiu. Sau poate tot concediul a fost teribil de plictisitor –cu exceptia meselor, desigur. </div><br /><div><br />In alt concediu, am incercat sa-i conving sa-l infiem pe … george? Asa isi aminteste mama, anyways. Eu stiu ca era foarte roscat si plin de pistrui. E suspect ca nu-mi amintesc sa-l fi vrut eu. Nu s-a putut, ceva probleme legale. Nu i-am spus mamei niciodata, dar cred ca pe George ea l-a vrut. Si tata? Tata avea deja un baiat. </div><br /><div><br />Apoi au fost cei doi adrian de la gradinita din bucuresti – nr.189. Dap, imi amintesc perfect numele lor de familie, si cum aratau, si multe dintre bataile noastre. Nu m-am putut hotara niciodata pe care il vroiam mai mult, asa ca-i bateam pe amandoi la fel. Nici mama n-a putut sa aleaga. </div><br /><div><br />Apoi au fost un fotbalist, un sebastian, alt fotbalist, un vecin de bloc, undeva printre ei – ochii albastri ai unui var cu care dormeam in fan si ma uitam la stele. Nope, mama nu stie nimic de astia. </div><br /><div><br />Ma plictisisem deja de jocul asta: parea lipsit de substanta si nu-mi oferea mai mult decat o motivatie sa merg undeva sau sa stau intr-un loc plictisitor (de ex, la scoala; intotdeauna dintr-o alta clasa, ca sa evit supradoza din timpul orelor). </div><br /><div><br />Apoi a aparut domnu dumitru cu sfatul lui lipsit de inspiratie, ca o reclama de sapun. Si m-am tinut tare o vreme. Tare, dar cu ochii larg deschisi. Aveam deja tone de experienta. Asta nu, asta nu, nici asta… </div><br /><div><br />Aveam 14 ani si el era rocker, si avea cei mai ireali ochi albastri pe care i-am vazut vreodata. Dar nu m-am indragostit. Il ascultam vorbind cu pasiune despre muzica lui, si in sinea mea eram ingrozitor de plictisita. Asteptam pericolul promis. Eram dezamagita. Era un tip de treaba, dar nu era ‘el’. </div><br /><div><br />El a aparut la timp, intr-o zi de 22 iulie. Asta e singura tema pe care am facut-o eu pt profu de mate: am asteptat sa intru la liceu, si <em>pe urma</em> m-am indragostit. Avea ochii negri, si parul la fel si lung, si era un fustangiu. Am simtit pericolul de la distanta – si m-am indragostit. N-o sa pot pleda niciodata pt inconstienta. Am stiut exact ce fac. Fusesem prevenita. Vedeam, cu mintea limpede, fiecare bucatica de zahar care ma atagea in capcana, dar nu m-am oprit. </div><br /><div><br />Viata mea era total lipsita de sens, si el avea sa faca asta pentru mine. Sa-mi dea un motiv sa respir, sa cant, sa plang, sa sufar, sa astept, sa sper. </div><br /><div><br />Pana la el, toate melodiile alea triste, superbe, nu avusesera nici un sens. Le ascultam rece, detasata, impasibila. <em>“One more try, I didn’t know how much I love you…”</em> Nu rasuna in mine nimic, nici o coarda. Ma temeam ca eram insensibila si pierduta pt societate. Apoi a aparut el, am zambit in sinea mea la replica lui ieftina de agatat, l-am privit superior ‘stiu exact ce faci’ si am stiut ca versurile melodiei aleia vor deveni importante pt mine. <em>“Don’t you cry tonite, I still love you baby”. </em></div><br /><div><br />Ok, poate am vrut eu sa devina, nu stiu. Eram in fata a 2 saptamani pe un platou de munte plin cu fete. Borrring! Ce era sa fac? Avea un tricou albastru, moale, care flutura fin in bataia vantului. Un alt fotbalist. Faptul ca parea ingrozitor de indragostit (n.r. de mine), ca toata ziua jucasem carti si taiasem numai juveti, ca invata la liceul unde vrusesm eu sa dau si nu m-au lasat… toate astea erau coincidente <em>cu sens.</em> Iar sensul era ca el era “el”, si viata mea trebuia sa se schimbe. In sfarsit!</div><br /><div><br />Mama a stiut automat ce se intamplase cand am venit acasa de la munte si am izbucnit in plans. Sigur, m-a dat de gol si faptul ca nu mai plansesem niciodata pana atunci in fata ei (sau in public). </div><br /><div><br />Nu mai stiu ce pozitie a adoptat mama fata de alex-1, dar 2.5 ani mai tarziu l-a urat din suflet pe alex-2. Sentiment impartasit din plin de mama lui – fata de mine, desigur. S-au urat si una pe alta, fara indoiala. Cum s-a intamplat ca 9 ani mai tarziu eram apropiate, si tineam una la alta - n-am nici cea mai vaga idee. Probabil sunt totusi o fiinta adorabila. Dupa ce ajungi sa ma cunosti macar un pic. </div><br /><div><br />Pe primul nu stiu daca l-am iubit cu adevarat, dar pe al doilea l-am adorat. O vreme. Undeva intre lunile in care am plans ca l-am gasit cu una la mare si alea in care am aflat ce egoist insensibil era. Nici mama lui, nici a mea nu stiu nimic de asta. Am iubit fiecare bucatica din el, pt ca fiecare parea absolut perfecta. Si am fost ngrozitor de fericita. Cateva luni – am bifat-o si p’asta. </div><br /><div><br />Apoi ani de zile am luptat sa simt iar macar o particica din ce-am simtit atunci. N-a fost sa fie. Nu stiu de mama lui, dar mama a refuzat sa creada ca s-a terminat mult timp dupa aceea. Ea si prietenii mei. Paream un cuplu ‘perfect’. Banuiesc ca nu era “el”. </div><br /><div><br />Alex-3 a aparut cand ma asteptam mai putin. Eram atat de amarata si zdrobita incat uitasem sa respir. Am simtit pericolul, si ceva in minte s-a trezit din nou la viata. Ochii lui tulburi ma priveau sfidator, dar imi evitau privirea, si n-am putut sa cred in dragostea lui. Am refuzat sa cred intr-a mea. Un pericol nou, necunoscut mie pana atunci, caruia nu stiam cum sa-i fac fata. N-am vrut sa fie “el”, si pana la urma nici el n-a mai vrut. </div><br /><div><br />Cum zboara timpul cand te distrezi!</div><br /><div><br />Mi-ar fi placut la nebunie sa iubesc o singura data. Imi displace teribil atata promiscuitate emotionala din partea mea. Cum sa mai crezi cu tot sufletul, cum sa-l mai pui la bataie fara indoiala, cum sa pui capat cautarii – cand stii atat de bine ca de fiecare data ai luat-o de la inceput. Si cum sa mai crezi in iubirea altuia cand stii ca au fost atatea inaintea ta – toate la fel de speciale, la fel de “pentru totdeauna”.</div><br /><div></div>Stiu ce am de facut, si parca mi-e sila s-o fac. Nu vreau s-o mai iau de la capat. Nu vreau! Nu vreau! Fir-ar sa fie! ... Si-am zis c-o sa fiu atenta! Am zis ca n-o sa-mi mai irosesc vremea si sentimentele pe cauze pierdute. Fir'ar! M-am saturat de jocul asta, m-am saturat de ...<br /><br /><br /><br /><div><br />Okay. Inca o data, si gata. Pot s-o fac. Sa-mi dovedesc mie! Ca nu sunt superficiala, ca nu ma joc cu sentimentele altora; nici cu ale mele. Inca o data. Poate de data asta imi iese.</div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-8855431265384298362007-08-26T15:03:00.001+03:002022-03-24T13:02:46.690+02:00“Did I Walk Or Did You Run? What’s The Way To Love Someone?”<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8kPqHHl_Cvj-hBHYbro0mGliskMwRKsG8STR5tmGZyjLMo06yjtAnf8DICEb4z6w76aAiSNgKm8IE2a2Qn-ac2zdO9YWAuES-JXVyeAe99DPt4dwoWEIIw8WVSkl_4m68fS_2/s1600-h/wavesb.JPG"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5102978862394371154" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: hand; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8kPqHHl_Cvj-hBHYbro0mGliskMwRKsG8STR5tmGZyjLMo06yjtAnf8DICEb4z6w76aAiSNgKm8IE2a2Qn-ac2zdO9YWAuES-JXVyeAe99DPt4dwoWEIIw8WVSkl_4m68fS_2/s320/wavesb.JPG" border="0" /></a><br /><div><br /><br />Ma intreb daca ar trebui sa explicitez povestea aia scandinava… In ultimii ani, simbolurile au devenit pentru mine o a doua limba, o eliberare de limitarile limbajului obisnuit. Dar o discutie in contradictoriu cu cineva mi-a ridicat o noua problema. Cat de personale si interpretabile sunt simbolurile? Cat de maleabile sunt, cat de …personalizabile? (sper ca Jung nu se rasuceste acum in mormant. Calm! Calm! Ne punem intrebarea ca sa o lamurim. Atat. Orice intrebare e valida. Pana cand desconspiram motivele ei :-)<br /><br />Ma rog, intre timp am inteles mai bine ‘lupta de eliberare’ dusa de persoana respectiva impotriva oricarei rigori sau restrictii. Dar nevoia de ‘liberatate’ e alt subiect. Povestea noastra depinde mult de simboluri si de receptarea lor – de cele mai multe ori inconstienta. Dar multimea de sensuri care-i corespunde unui simbol e… <strong>intotdeauna acceasi</strong>, in masura in care poti spune asta despre ceva infinit, intr-un univers in care toate se inrudesc cu toate.<br /><br /><br />Una din capcanele simbolismului este aceea ca <strong>‘poti reprezenta ceva prin orice’</strong>. Sigur. Teoretic, poti. Practic, nu vrei sa faci asta decat daca te atrage ideea de am muri cu ‘secretul’ in brate; pentru ca, daca vrei ca altcineva sa-ti descifreze mesajul, trebuie sa faci doua lucruri: 1. sa te exprimi intr-un cod re-cunoscut 2. sa oferi legenda codului tau.<br /><br />Simbolurile, in forma lor ‘arhetipala’ (aia pe care ar apara-o Jung si de dincolo de moarte) sunt un fel de <strong>cod</strong> implantat adanc in inconstientul nostru (colectiv, desigur). Noi toti stim, instinctiv, cum sa-l decodificam. Intelegem mesajul <strong>automat</strong>, fara effort constient. Ce-i drept, multi dintr noi facem asta automat, si nu constientizam nici procesul, nici mesajul receptat. Ne-am pierdut exercitiul.<br /><br />Nu-i problema, e tratabila chestia – printr-o lectura unui dictionar de simboluri (ala in 3 volume e rezonabil). Daca aveti ‘muschi’, rabdare si o pasiune pentru povesti, mituri si legende (prin ‘pasiune’ inteleg si un bagaj zdravan de cunostinte, fara de care te uiti ca matza’n calendar) – poti incerca Jung. Chiar daca n-o sa pricepi mare lucru de la inceput, iti garantez niste vise fantastice si puternice. (nu stiu de voi, dar eu cand nu visez, ma simt ‘singura’).<br /><br /><br /><br />O chestie interesanta si utila pt noi toti ar fi ce a inteles fiecare din povestea de mai jos. E ca la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Rorschach_inkblot_test">plansele Rorschach</a> :<strong> ce vezi tu aici?</strong> Ceea ce ne intereseaza sunt bucatile de poveste incarcate emotional pentru fiecare – alea care te-au facut sa tresari, sa razi, sa plangi, sa misti nervos din picior, sa vrei sa pleci, sa bei apa, sa tusesti…. alea pe care ti le mai amintesti si dupa mult timp.<br /><br />Secretul succesului este, din nou, sinceritatea. Daca te minti singur, iti furi singur caciula. Incep eu, ca-s mai curajoasa<br /><br /><br /><span style="color:#339999;"></span></div><div><span style="color:#339999;"></span></div><div><span style="color:#339999;">Primul lucru care m-a surprins si care, in plus, a trezit in mine un cald sentiment de recunoastere si validare, a fost<strong> frica.</strong></span><br /><br />Dupa toate filmele americane si povestile nemuritoare pe care le-am incorporat, pt mine ‘dragostea’ vine cu “fluturi in stomac”, “ameteala”, “fior pe sina spinarii” – in niciun caz n-as fi recunoscut-o in spatele unei frici atat de mari incat <strong>sa vrei sa fugi</strong>. Well, mea culpa ar fi ca exact asa am facut in viata reala – n-am recunoscut-o.<br /><br />S-a intamplat acum trei ani sa ma indragostesc de cineva, cineva care ma facea ad-literam sa fug. De fapt, in noaptea dinaintea primului nostru ‘date’, n-am putut deloc sa dorm, sau sa stau locului. Mintea mea de psiholog ‘normal’ a recunscut atacul de panica in acea terifianta <strong>iminenta a mortii.</strong> Inexplicabila, covarsitoare, paralizanta. Intr-o incercare (disperata?) de a ma salva de sursa de stres, mi-am spus ca nu putea fi dragoste ceea ce simteam si am luat o decizie (jnconstienta) de a-l respinge pe El. El era de vina, nu?<br /><br />Va mai amintiti articolul meu <a href="http://crisdragan.blogspot.com/2006/10/catch-me-when-i-fall.html">“catch me when I fall?”. </a>P’asta am invata-o de la papa Jung: sa 'vad' chestii cu sens luand ad-literam expresii verbale si/sau in originea lor. Englezii au niste expresii interesante. Ei ii zic “<strong>falling </strong>in love” [a cadea <strong>in </strong>dragoste; a te <strong>in</strong>-dragosti]. Stim toti ca e nashpa cand cazi. Dap: poti sa si mori! (simptom definitoriu al ataclui de panica ;-)<br /><br />Sentimentul <strong>lipsei de control</strong> (asupra corpului tau, asupra vietii tale) e nashpa. E terifiant. Banuiesc ca ai timp sa-l constientizezi cand cazi de sus, de undeva. Cateva secunde bune de “omg! omg! Ma prabusesc!”. Pe urma, asa cum stim foarte bine, cand cazi te lovesti, faci buba. Curge/nu-curge sange, oricum o parte din tine e anihilata pt o vreme. Distrusa. Tre sa stai la pat :-)<br /><br />D’aia ziceam eu atunci, intr-un dialog imaginar cu El (imaginar, ca nu cred ca a avut rabdare sa citeasca, si nici nu cred ca a inteles; ca e un barbat ‘normal’)- ii ziceam “prinde-ma cand ma prabusesc. Eu imi asum riscul asta (ma indragostesc de tine), imi infrang frica (groaza!), dar da si tu o mana de ajutor! De exemplu, asigura-ma ca n-o sa ma omoare... ca o sa fie okay.”<br /><br /><br /></div><span style="color:#339999;"></span><div><span style="color:#339999;"></span></div><div><span style="color:#339999;">O alta chestie care cred ca rezoneaza bine in orice suflet de femeie ‘educata’ (in cultura Playboy/Cosmopolitan) este, inversand povestea, momentul in care el se ingrozeste de ea<strong> cand o vede.</strong></span><strong><br /></strong><br />Stiu, stiu - in povestea asta scandinava, el a scos din apa un schelet. La naiba, oricine s-ar fi speriat! Stiu. Nu sunt eu chiar asa urata. Nu? :-) (zambet nervos, cautand validare). Dar hai sa o citesc simbolic (asa cum ar trebui citita si biblia ;-). ‘Scosul ei din apa’ e cod pentru o proiectie inconstienta, pentru <strong>constientizarea unui continut inconstient</strong>. (apa=inconstient; scos din apa = constientizare; realizare). Deci, simbolic, asta e momentul in care el recunoaste in ea (proiectia) ceva de care ii e lui frica (intimitatea? Nevoia de intimitate? Frica de intimitate? Who knows? Fiecare stie pentru el ;-)<br /><br />De ce mi s-a facut mie frica in noaptea aia? Naiba stie! Ma gandesc la asta de trei ani, si inca nu stiu (si stiu ca nu stiu pt ca nevoia de sens a ramas puternica; <strong>cand clarifici, iti gasesti linistea</strong> – the truth will set you free ;-). Am mai multe variante – poate toate sunt ‘adevarate’. Suntem fiinte complexe – raspunsul nu e niciodata simplu.<br /><br />"Era prea frumos ca sa fie adevarat. Era o smecherie la mijloc! Mi se parea incredibil ca sentimentele noastre erau reciproce. Cum era posibil? Chiar ma iubea? No way! Aaah. Dar stai putin! Era doar inceputul. Ar fi urmat apropierea si intimitatea… M-ar fi cunoscut mai bine si ar fi descoperit ca nu eram asa grozava (si deci, nu meritam sa ma iubeasca) si... <strong>m-ar fi sufocat</strong>!" (simptom cunoscut al atacului de panica). <strong>Mie</strong> imi era frica de intimitate. Mie! Eu ma sufocam. Eu am fugit. De fiecare data.<br /><br /></div><strong></strong><div><strong>E atat de simplu cu cei de care, de fapt, nu-ti pasa</strong>, nu? Dar cand gasesti persoana "potrivita", totul <strong>devine al naibii de greu</strong>. Pe el… pe el nu pot sa-l refuz (nici macar acum). Nu pot sa-l ranesc si, de cate ori ma raneaste el, sunt incapabila sa ma apar. Cred, chiar cred asta, ca l-as lasa sa ma omoare - fara nici o impotrivire. E ca si cum instinctele mele de conservare sunt anulate total. Acel ‘fa ce vrei cu mine’ din romanele de dragoste ieftine? O fi ceva adevarat si acolo, ca prea au succes, huh? Naiba stie!<br /><br /></div><div><span style="color:#339999;"></span></div><div><span style="color:#339999;"></span></div><div><span style="color:#339999;">Cum sa nu-ti fie frica de asa ceva? <strong>Cum sa nu fugi?</strong> Well… si pescarul nostru a fugit.</span> (subtil, huh – ca personajul e ‘pescar’ – cel care ‘scoate chestii din apa’; adica cel care activeaza contnuturi inconstiente; cel care incearca sa se cunoasca mai bine). Mi-a placut ca, in fuga lui, a tarat-o si pe ea dupa el. Avem si un proverb pe tema asta: frica te urmareste oriunde, oricat de tare ai fugi. Logic, pt ca e 'in tine'.<br /><br /><br />Si eu am incercat de atatea ori sa fug de el, sa-l anulez prin distanta, tacere, respingere. Dar ramasa singura cu mine insami, el era mereu acolo. Am ras cand mi-a spus ca-i e frica de ‘implicatii’. (in primul rand pt ca i-a luat cam mult sa se prinda). Si pe urma... Hei, pariez ca<strong> mie mi-e muuuult mai frica decat ti-e tie!</strong> Care dintre noi fuge mai tare? Care dintre noi fuge primul? Oops: ma tem ca eu.<br /><br /><strong>In caz ca n-ai observat ;-)</strong> bataile inimii lui au transformat-o pe ea din ceva terifiant si ingrozitor in ceva uman, frumos, tangibil. <a href="http://crisdragan.blogspot.com/2006/09/in-order-to-grow-we-must-step-outside.html">Face your fear, eh? </a><br /><br />E ca’n cosmarurile alea repetitive in care esti absolut ingrozit de ‘ceva’ – fara forma, fara sens – pt ca, dupa mai multe ‘confruntari’, cand in sfarsit <strong>iti iei inima’n dinti</strong> si, in loc sa fugi, iti privesti frica ‘in ochi’, descoperi cu surprindere ca nu e nimic ingrozitor acolo. Asta e momentul in care interegrezi un continut inconstient – o parte din tine, necunoscuta pana atunci (monstrul indescifrabil) este activata, este integrata in tine. De obicei, visul asta coincide (si noi stim ca nu exista coincidente, nu?) cu ceva din viata ‘reala’ – un succes, o realizare, o transformare personala.<br /><br /></div><span style="color:#339999;"><strong></strong></span><div><span style="color:#339999;"><strong></strong></span></div><div><span style="color:#339999;"><strong>De ce transformarea ei a avut loc in timp ce el dormea, e (inca) un mister pt mine</strong>.</span> Ce-i drept, e drept: omul isi infransese groaza; isi castigase linistea. Poate pt ca <strong>transformarile se intampla pe nesimtite</strong> – te trezesti doar intr-o dimineata un ‘alt om’. Ea, la urma urmei, era <strong>o parte din el</strong>, necunoscuta lui pana atunci. Nici macar ‘lipsa ei' nu-i era cunoscuta. In dimineata in care a plecat la ‘pescuit’, din cate stia e, viata lui era "completa". Dar in inconstient, ‘dormea’ nevoia de "mai mult".<br /><br /><br /><br />Oh. faza aia cu 70% apa? e un fapt stiintific, nu? Simbolic vorbind, <strong>suntem 70% EMOTIE</strong>. Dar ne prefacem destul de bine, nu? (ca suntem fiinte rationale, ca avem motive 'serioase', blah-blah-blah) .<br /><br /><br /></div><br />titlul - "Vision Of You", Belinda Carlisle; o lectura educativa (artistii sunt mai pe faza cu chestiile astea)<br /></span><br /><br /><strong>Disclaimer: sunt si eu om!</strong> Ar fi o prostie imensa sa dai vina pe celalalt pt frica ta. Ca celalalt te-ar putea ajuta, asta e clar. Dar ce ne facem cand si el traieste <strong>'aceeasi poveste'</strong>?<br /></span>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-80178311306106166232007-08-05T16:26:00.000+03:002022-03-24T13:02:50.862+02:0070% APA (Spune-mi de cine ti-e frica, ca sa-ti spun pe cine iubesti)<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgE4ZfdGOODk_4GAIQdlV_8ue95viJHsh56uDgHqiOELvw30rmIq-HBrtx8re1-wi6DC_ejOl65wzsj9YIW1aVwSYNAFG41PUxs9PiUSJsMmccko2KjLQBg6o-exAhv8chdeQJl/s1600-h/70+%+water.JPG"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5095207572690429554" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: hand; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgE4ZfdGOODk_4GAIQdlV_8ue95viJHsh56uDgHqiOELvw30rmIq-HBrtx8re1-wi6DC_ejOl65wzsj9YIW1aVwSYNAFG41PUxs9PiUSJsMmccko2KjLQBg6o-exAhv8chdeQJl/s320/70+%25+water.JPG" border="0" /></a><br /><div><span style="color:#330099;">“Ceea ce facuse ea il suparase foarte tare pe tatal ei. Ce anume era, nimeni nu-si mai aduce aminte. Dar tatal ei fusese atat de furios incat o tarase pana pe stanci, si de acolo ii facuse vant in apele involburate ale marii.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Mult timp a trecut dupa aceea – nimeni nu mai stie cat – si ea a asteptat tacuta in adancuri. Vietatile marii s-au hranit din carnea ei, astfel incat cu timpul, din corpul ei nu mai ramasese decat scheletul – si acela ingalbenit de vreme si acoperit de corali si alge. </span></div><br /><div><span style="color:#330099;"></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Intre timp, povestea ei devenise legenda, iar locul in care fusese aruncata de catre tatal ei capatase renumele de a fi bantuit. Oamenii se temeau de Doamna din Adancuri, si apele involburate spargandu-se de stanci ii umpleau de spaima si-I faceau sa ocoleasca cu grija zona.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Si alt timp a trecut, mult, nimeni nu mai stie cat, pana-ntr-o zi cand un pescar nou se abatu prin apele acelea involburate. Poate nu auzise legenda, poate era mai curajos decat altii – nu se mai stie. Apele pustii, ocolite de toate navele de la mare distanta, I s-au parut pascarului numai bune pentru o prada bogata, si plin de entuziasm si-a aruncat navodul. Se gandea probabil ca, chiar daca nu ar fi prins nimic, nu avea totusi nimic de pierdut.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Cand navodul aruncat in adancuri a inceput sa atarne greu, pescarul s-a bucurat teribil: “am prins probabil un peste mare! O captura importanta” si-a zis, si plin de energie si de entuziasm a inceput sa traga navodul afara din apa.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;"></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Ea se trezi brusc, smulsa din patul moale de alge. Incerca sa se impotriveasca, dar cu cat se zbatea mai tare, cu atat oasele i se impleteau si mai tare in sforile navodului lui – pana cand, dandu-si seama ca nu se poate opune, sa lasa trasa spre suprafata.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Nu se stie de ce, pescarul se intoarsese cu spatele catre navodul care iesea din apa, astfel incat o vazu d’abia cand intreg scheletul atarna deasupra valurilor. O privire scurta a fost indeajuns ca sa-l umple de groaza. Ea era, cu siguranta, cel mai infricosator lucru pe care-l vazuse vreodata.<br />Doar o secunda a stat asa, incremenit, paralizat de frica, apoi, cu o zmucitura, el incerca sa o zvarle inapoi in valuri. Dar ea era atat de bine prinsa in navod, ca efortul lui fu zadarnic. O porni atunci catre tarm, vaslind din ce in ce mai tare, din ce in ce mai repede, incercand din toate puterile lui sa scape de grozavia pe care o scosese din adancuri. Dar ea, prinsa in navodul lui, il urma indeaproape, fara sa se poate impotrivi.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Ajuns la tarm, pescarul isi abandona barca, si o rupse la fuga. Frica ii dadea puteri supra-omenesti, si cu toate astea ea era mereu cu doar cativa pasi in urma lui. Epuizat, ajunse acasa si tranti usa dupa el, ferecand-o cu toate lacatele, in sfarsit sigur ca a scapat si ca e in siguranta. Dar cand aprinse lampa, o decoperi cu groaza acolo, tacuta, ghemuita intr-un colt, ferindu-si fata, ca sa nu-l sperie si mai tare.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;"></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Nu se stie daca lumina lumanarii o facu sa arate mai putin infricosatoare, sau daca el, obosit de atata alergat, nu mai avea puterea sa se impotriveasca. Fapt este ca de data asta, in loc sa-si intoarca privirea ingrozit, el indrazni sa o priveasca. Si cu cat o privea mai mult, frica i se risipea. Astfel incat, dupa un timp, el se linisti, si privind-o, isi dadu in sfarsit seama ca biata creatura era prinsa inca in sforile navodului lui, si ca fara sa stie, el insusi o tarase cu el pana acasa.<br /></span></div><br /><div><span style="color:#330099;">Nemaifiindu-i frica, el se apropie de ea si cu mare grija, o ajuta sa-si elibereze oasele din sforile navodului, apoi se intoarse la locul lui si continua sa o priveasca cu curiozitate. Stinghera, simtindu-se expusa sub privirile lui, ea se cuibari mai bine in coltul ei, fara sa-si ridice fata. Intr-un tarziu, rapus de oboseala, el adormi. </span></div><div><span style="color:#330099;"><br /> </div></span><div><span style="color:#330099;"></span></div><div><span style="color:#330099;">Eliberata de privirile lui necrutatoare, reusi si ea sa se linisteasca. Bataile inimii lui rasunau in intuneric, si ritmul ii coplesi mintea. Si cu cat le asculta, cu atat se simtea mai atrasa, irezistibil catre el, pana cand se trezi langa el, magaiindu-i parul, inspirand cu nesat caldura degajata de corpul lui. Ca vrajita, isi trecu degetele descarnate peste corpul lui, avida sa–i simta pielea, sa-i simta caldura. </span></div><div><span style="color:#330099;"><br /> </div></span><div><span style="color:#330099;">Cand isi lipi mana de pieptul lui, inima lui salta brusc. Isi trase mana, speriata – dar observa cu surprindere ca inima lui ii statea acum in palma, batand in continuare ritmul acela obsedant, care-i cuprinse corpul, si-l facu sa vibreze. Din inima lui se scurse lin un fior, care se raspandi de-a lungul oaselor ei, in ritmul batailor inimii, si carnea incepu sa creasca pe ele, si organe, si piele, si toate cele – pana cand, intr-un tarziu, spre dimineata, ea se trezi brusc din vraja si se descoperi iar femeie. </span></div><div><span style="color:#330099;"><br /> </div></span><div><span style="color:#330099;">Il privi, si propria ei inima incepu sa bata, din ce in ce mai tare; din ce in ce mai puternic. Atunci ii puse lui cu grija inima la loc in piept, se intinse langa el in pat si-si lipi corpul de a-l lui. Caldura corpului lui o invalui, si viata prinse iar sa vibreze. </span></div><br /><div><span style="color:#330099;"></span></div><div><span style="color:#330099;">Au dormit asa, imbratisati, pana dimineata. Nimeni nu stie ce s-a intamplat dupa aceea. Unii spun ca pescarul si-a continuat munca, apele involburate unde o gasise pe ea fiindu-i loc prielnic de pescuit. Altii zic ca s-au intors in mare, unde vietatile care-i tinusera ei companie atata amar de timp i-au hranit si i-au protejat. Ceea ce se stie sigur este ca, din noaptea aceea, nu s-au mai despartit niciodata, caci pe buna dreptate se castigasera unul pe altul pentru eternitate."</span></div><br /><div></div><br /><div></div><br /><div>Legenda scandinava, repovestita de mine dupa Clarissa Pinkola Estes, Ph.D. - "Women Who Run With The Wolves". </div><br /><div></div><br /><div>P.S. apa = emotii / inconstient</div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-42950716828000517392007-07-12T12:45:00.000+03:002022-03-24T13:02:48.271+02:00Hate Is Just A Word For Somebody You Love, But No Longer Believe In<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_MPHSJvPHwNL2K2zVEeE73T0y-nAEPFFWsNz1lQPvQUT7I85rPskUFAovMcOCVKcF39ES7YxC-dSvCt504rpVTUyHrLeprG4gUM0EnL8sJaK3wuOwZiJj8dZekIeD6-TjFjsi/s1600-h/Home.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5086244827074119826" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: hand; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_MPHSJvPHwNL2K2zVEeE73T0y-nAEPFFWsNz1lQPvQUT7I85rPskUFAovMcOCVKcF39ES7YxC-dSvCt504rpVTUyHrLeprG4gUM0EnL8sJaK3wuOwZiJj8dZekIeD6-TjFjsi/s320/Home.jpg" border="0" /></a><br /><div><br /><br /><em>“toata lumea iubeste pe cine nu trebuie”</em> spunea cineva zilele trecute.<br />Credeam ca eu sunt in cacat, dar femeia de langa mine iubeste un nemernic mai mare decat al meu. Niste ochi albastri absolut superbi, si un decolteu imbietor care-mi atrage ca un magnet privirea. Eu sunt ignorabila, ba si dificila pe deasupra (vorba lui), dar ea? Ea e o femeie incredibil de frumoasa, si desteapta, care asteapta rabdatoare ca nemernicul sa aiba chef sa o ‘vada’. Si, cand el nu mai raspunde din senin la telefon, si-i respinge apelurile, ea nu poate decat sa planga, si sa regrete sms-ul suparat pe care i l-a trimis intr-un moment de impertinenta “te rog frumos, suna-ma. Vreu doar sa stiu daca e totul ok. Nu inteleg ce s-a intamplat”<br /><br />Nici eu nu inteleg ce naiba l-a apucat. CE NAIBA L-A APUCAT? Hei – ce bine de mine! Al meu (acum) ma suna inapoi. Ba chiar, de o vreme, imi raspunde si la sms-uri. Wait… nu e al meu. Eu sunt cantitate neglijabila.<br /><br /><em><br />“ba nu poti sa-mi zici “fuck off!”</em> imi reproseaza el cu siguranta de sine.<br />Ma simt slaba si vinovata. Am gasit 2 apeluri ratate de la el, si l-am sunat imediat inapoi. S-o fi intamplat ceva. Nu e genul lui sa sune de 2 ori. Cateva ore mai tarziu, ii explic, prin sms, de ce nu i-am raspuns. Doua ore in care m-am uitat de 100 de ori la telefon. Era in priza, mergea ok, si – da, chiar ma sunase. De 2 ori. S-o fi intamplat ceva. Sunt o femeie disperata si nesigura. D’aia nu ma iubeste, d’aia nimic din ce fac n-o sa conteze niciodata pentru el. Barbatii, cica, iubesc femei puternice, care stiu ce vor. Femei care nu se lasa calcate in picioare. Femei care ii umilesc si-i abuzeaza. Abuzul e un semn de putere, intelegi? Sunt slaba si nepriceputa – si o sfarsesc singura si neiubita de nimeni. Asta daca n-o sa ma multumesc sa fiu amanta unuia. Aud ca se poarta. Se poarta femeile ‘mature’ care au viata ‘lor’ si nici nu observa ca el a sunat, sau nu; ca el iubeste, sau nu; femeile care se gandesc numai la ele. (daca-l prind p’ala care umple netu de cacaturi d’astea, ii rup gatul).<br />Are dreptate. Nu pot. Inca.<br /><br />Intr-o lume de adulti crescuti peste noapte din copii ignorati si abuzati, tandretea, grija, afectiunea, altruismul nu sunt decat relicve ridicole. Nu pot sa ranesc omul pe care il iubesc. Il mai iubesc? Naiba stie? Iubirea asa… are un gust dulce-amar. Citisem – dar d’abia acum il inteleg. Imi sta in gat.<br /><br /><em><br />“credeam ca sunteti mai tanara!”</em> ma asigura groparul.<br />Cum isi permite zdrenturosul asta sa ma agate? Ce anume face sa fie rezonabila invitatia lui la o cafea? Ce dracu am avea noi de vorbit? Ce sa caute mainile lui, cu unghii pline de pamant, pe corpul meu? Indignarea ma amuteste, si ramane fara ecou: muncitorii carand saci de ciment, taximetristii, pustii de liceu care pica bacul cu 2, chiar si barbatii din masini scumpe care opresc langa mine pe strada si deschid portiera – eu sunt doar un corp, printre alte milioane de corpuri. Toate – mult mai disponibile decat al meu. Dezavantaj eu, ca’s fraiera. In fiecare an, fiecare generatie scoate pe piata cateva mii de corpuri proaspete. Ce am eu in plus fata de o ‘femeie’ de 14 ani? 15 ani de… experienta?<br /><br /><br />N-am nimic de oferit. Toate calitatile mele s-au transformat miraculos in cerinte, si conditii. Barbatul modern vrea sa se simta bine; are destule probleme la servici. Are destule lucruri importante, si mize in viata lui – eu nu trebuie sa fiu – nici importanta, nici miza. Trebuie sa fiu ‘acolo’, mereu acolo. Tacuta, ascultatoare, cuminte. Sau rea, amenintatoare, puternica? Nu mai stiu. Ma simt in plus, si probabil asa si sunt.<br /><br /><br /><em>“Learn to accept your situation so that the healing process will not become blocked.”</em><br />Asta raspunde Universul strigatului meu disperat – ce sa fac???? Ce ma fac? Cum am ajuns aici? Cum naiba ies? “<em>Don’t avoid doing the right thing when you know it to be right, only because it will entail hurt.”</em> Care naiba e ‘the right thing”? Mai stie cineva? Credeam ca daca-mi urmez si-mi respect sentimetele, o sa fie bine. De ce ma tradeaza propriile mele sentimente? De ce iubesc pe cine nu trebuie? De ce cel care nu iubeste ma tine legata? La ce-i foloseste dragostea mea terfelita, calcata in picioare, umilita? Se sterge cu ea la fund?<em> “No longer letting emotions get in the way of clear reasoning and decisiveness.”</em> Asta trebuie sa fac. Stiu, de mult. De ce n-o fac? Ce ma opreste? Nu mai cred de mult jumatatile lui de adevar. Nu mai sper nimic. Viitorul e clar, si nu ma include. Viitorul a inceput ieri, si ieri nu s-a intamplat nimic. Trecutul e deja dincolo de granitele memoriei. Barbatul care-mi mangaia picioarele nu mai exista. Pentru ce mai lupt cu mine insami? <em>“Cowardice, weakness, avoidance of necessary suffering despite the positive outcome.”<br /></em></div><br /><div><br /><a href="http://blog.360.yahoo.com/cristina_drg">Daca nu mai vreau sa fiu aici, eu unde ma duc?</a></div><br /><div></div><br /><div></div><br /><div></div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-43684761835419510902007-06-24T14:32:00.000+03:002022-03-24T13:02:48.369+02:00Pentru omul absent din tine …<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbLGxYYcCAEsmBsvwzo6n7iHTDdbn5gau0dSpXOqJ4GXbEh65Z2sfyKC7HaL-yZb9M2hyi6VM_FgHQDpCz6RgOkzP3a_JHvgTRoj32SKG-0tkUtZhEfogao_3RzAd_1qVcjk51/s1600-h/erwitt2.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5084787911429991634" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: hand; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbLGxYYcCAEsmBsvwzo6n7iHTDdbn5gau0dSpXOqJ4GXbEh65Z2sfyKC7HaL-yZb9M2hyi6VM_FgHQDpCz6RgOkzP3a_JHvgTRoj32SKG-0tkUtZhEfogao_3RzAd_1qVcjk51/s320/erwitt2.jpg" border="0" /></a><br /><div align="left"><span style="font-family:georgia;"><strong>… cunoasterea a ceea ‘ce este’ este cunoasterea a ceea ‘ce vreau’…<br /><br />Imi tin privirea atintita asupra scopului, in timp ce adevarul mijloacelor prin care ajung la scop ramane implicit. Astfel, orice ‘adevar’ este o ipotecare a viitorului meu, o pretentie asupra libertatii mele…</strong><br /><br />(pentru ca eu indreptandu-ma catre ceea ce vreau, resimt mijloacele de a ajunge acolo ca fiind straine mie - refuz sa accept ca ele sunt de fapt implicite in dorinta mea initiala; ma prefac ca-mi sunt impuse cumva din afara - ca ma obliga sa fac lucruri pe care eu nu vreau sa le fac; ca-mi descriu calea pe care eu nu am ales-o explicit. Tocmai pentru ca 'uit' ca pentru a ajunge de la orice A la orice B trebuie sa parcurg drumul dintre ele. Daca vreau sa ajung de la A la B, trebuie sa parcurg distanta dintre ele)<br /><br /><br /><strong>Daca “vrei X”, trebuie sa “vrei Y”.</strong><br /><br /><br /><strong>‘Dorinta mea’ ma arunca in lume, lumea mi-o intoarce sub forma unei exigente – iar eu n-o mai recunosc</strong> (io am vrut x, nu y; am vrut sa mananc friptura, n-am ucis eu puiul; nu sunt responsabil de moartea lui).<br /><br /><br /><br /><br /><strong>'A ignora' inseamna sa vrei sa fii ‘libertatea care profita’ in dauna ‘libertatii care face’…aceasta ignorare nu este posibila decat intr-o lume a opresiunii</strong><br /><br />(in care un altul poarta responsabilitatea faptelor si dorintelor tale; in care esti liber sa ignori ceea ce faci ca nefiind al tau, fara insa ca asta sa te opreasca din facut. eu sunt doar cel care-si savureaza elegant friptura; nu sunt macelarul primitiv si plin de sange, care suceste gatul puiului).<br /><br /><br /><br /><strong>Omul absent – este omul care se gandeste mereu la ‘altceva’ tocmai pentru a ocoli valoarea revelatorie a comportamentului sau. Omul care gandeste pentru a nu vedea…</strong> pentru a nu intelege.<br /><br />(nu soarta puilor din lumea'ntreaga ma preocupa pe mine. ori a ucigasilor de pui. Mananc puiul ucis si ma gandesc 'la ale mele'. toale lucrurile frumoase si destepte prin care imi place sa ma definesc. sunt cine aleg eu sa fiu. alegere pe care o fac simplu, ignorand cine sunt cu adevarat)<br /><br /><br /><br />oldies but goldies: <strong>Sartre - adevar si existenta</strong>, explicitat fara bolduri - pentru aceia dintre voi care pretind ca traiesc; si se fac ca nu inteleg ce spun eu aici. recunosc! va dispretuiesc pentru ca sunt tentata de aparenta de calm si comfort pe care o aveti. tentatia renuntarii... tentatia somnului. somnul de veci, dragilor. somn usor!</span></div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-4130837664309786592007-05-14T17:48:00.000+03:002022-03-24T13:02:46.487+02:00We, The People.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiO5w23iYJ8zprDM6cySEvr0DcHyHx-aRQ-1SG2pmLLbbRarEICfxsQooTMK13HuP9YijUtOPfOcy8UVQUSKeTvNzm0a39f4In08Ri6K3N3iEKKSewXFwK7x8qD7PW8e2csf_Qz/s1600-h/ants2.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiO5w23iYJ8zprDM6cySEvr0DcHyHx-aRQ-1SG2pmLLbbRarEICfxsQooTMK13HuP9YijUtOPfOcy8UVQUSKeTvNzm0a39f4In08Ri6K3N3iEKKSewXFwK7x8qD7PW8e2csf_Qz/s320/ants2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5064429725442734338" border="0" /></a><br /><p><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Nu sunt la curent cu politica. Nu stiu cine e cu cine, cine - ce a facut. Sa fie clar!</span></p> <p><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Asta e o incercare de analiza non-exhaustiva (adica partriala, incompleta ) a campaniei electorale in curs prin prizma <strong>mesajelor</strong> <strong>ajunse la mine</strong> <strong>intamplator</strong> prin afise, fluturasi si sloganuri – pe care va incurajez macar sa le observati cu detasare si simt al umorului.</span></p><span style="font-size:100%;"><br /><br /></span><div style="text-align: left;"><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Deci, avem 2 tabere:</span></span></span><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br />(malitiozitatea <strong>nu</strong> e intamplatoare, si cauza va deveni clara la sfarsit)</span></span></span></div><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <span style="font-family:Georgia;"> <div style="text-align: center;" align="justify"> <ul><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"> <li> <div class="MsoNormal" align="justify"><strong><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" >“Base”</span></strong><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" > - Basescu, presedinte-suspendat, (cica) mare bautor de wiskey, fost-marinar, fost primar al capitalei, prieten <em>si</em> cu Becali, microbist, gura-sparta, cu 2 fete (una frumoasa, alta divortata si notar), etc. – printre altele <strong>Presedinte ales cu majoritate de voturi la alegerile din 2004.</strong></span></div></li></span></span></ul></div> <p align="justify"><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" ><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><strong></strong></span></span></span></p> <ul><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"> <li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" >Ceilalti - Inamicii lui Basescu, pe scurt “Ina<strong>micii</strong>” – o vaga gramada, cel mai probabil membrii PSD, usor de identificat dupa mirosul de mici si burta de bere, initiatorii miscarii de eliberare parlamentara fata de restrictiile abuzive (aka “legi”), marii victoriosi in lupta de destabilizare a situatiei politice interne si de ingrozire a opiniei publice internationale cu referinta directa la UE (pe directia ‘ce-a fost in capul nostru de i-am inclus p’astia?!?’)</span></div></li></span><br /><br /></span></ul> </span><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Pornind de la </span></span></span></span><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;color:black;" >t<sub>0</sub></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"> – “n-am nici cea mai vaga idee cine conduce tara si cu ce-si ocupa timpul toata ziua, <span style="font-weight: bold; color: rgb(127, 0, 127);">si nici nu ma intereseaza</span>”, am ajuns aici: t1 = sfarsitul ignorantei. (aka asumarea mijloacelor, nu numai a scopului, asumarea responsabilitatii pentru ceea ce este - cum ar zice Sartre)<br /><br /></span></span></span></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="font-family:Georgia;">E mai putin credibil ce declara cineva <strong>despre cum ar face</strong> o treaba. Campania asta E o treaba de facut - ia sa vedem cat de bine isi <strong>FACE </strong>fiecare treaba, </span></span><span style="font-size:100%;"><br /><br /><br /></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /></span></span></span></span><span style="font-size:100%;"><br /></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /></span></span></span> <p style="background: rgb(252, 250, 225) none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial; color: rgb(127, 0, 127); text-align: center;" align="center"><span style="font-size:130%;"><strong>“Base”</strong></span></p> </span><span style="font-size:100%;"><br /></span><ul><li><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Consistenta si unitate de imagine si stil : </span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" >toate afisele/fluturasii au aceeasi combinatie de culori: “ferm” & “cald”, aceleasi fonturi, aceeasi organizare in pagina, aceeasi grafica, etc. </span></li><li><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Comunicarea e personalizata, individualizata – fiecare conteaza: </span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" >“eu” (presedintele) vorbesc cu “<em>tine</em>” (you and me, baby!)</span> </li><li><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Individul se simte bagat in seama si important.</span> </li><li><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Sunt sustinute si promovate constientizarea si asumarea responsabilitatii</span> </li><li><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >“Puterea” si “controlul” situatiei sunt definite ca apartinand alegatorului.</span> </li></ul><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > </span><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p style="background-attachment: scroll; background-image: none; color: rgb(127, 0, 127); background-repeat: repeat; background-color: rgb(252, 250, 225); text-align: left;" align="center"><em><span style="font-family:Georgia;"><strong>“tu ce vrei?”</strong></span></em></p> <p style="background-attachment: scroll; background-image: none; color: rgb(127, 0, 127); background-repeat: repeat; background-color: rgb(252, 250, 225); text-align: left;" align="center"><em></em><em><span style="font-family:Georgia;"><strong>“e decizia ta”</strong></span></em></p> <p style="background-attachment: scroll; background-image: none; color: rgb(127, 0, 127); background-repeat: repeat; background-color: rgb(252, 250, 225); text-align: left;" align="center"><em><span style="font-family:Georgia;"><strong>“puterea e acum la tine”</strong></span></em></p></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > </span><span style="font-size:100%;"><br /></span><ul><li><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">in acelasi timp, este subliniata ideea de solidaritate, “impreuna” (mesaj implicit ‘eu, ca presedinte, te reprezint pe tine si interesele tale’)</span></span></span></p></span></li></ul><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em></em></span></p></span><span style="color: windowtext; background-color: rgb(252, 250, 225);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p style="background-attachment: scroll; background-image: none; background-repeat: repeat; text-align: center;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em><span style="color: rgb(100, 0, 100);font-family:Georgia;" ><strong></strong></span></em></span></p></span><div style="text-align: left;"><br /></div><div style="background-color: rgb(252, 250, 225); text-align: left;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);font-size:100%;" ><em><span style="color: rgb(100, 0, 100);font-family:Georgia;" ><strong>“am nevoie de votul tau” / “am nevoie de tine”.<br /><br /></strong></span></em></span><span style="color: windowtext; background-color: rgb(252, 250, 225);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em><span style="color: rgb(100, 0, 100);font-family:Georgia;" ><strong>“singur nu-i pot invinge” / “singur nu pot”<br /></strong></span></em></span></span></div><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p style="background: rgb(254, 251, 206) none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em></em></span></p> <p align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><br /><br />Toate aceste formule trasmit putere interlocutorului – ceea ce englezii numesc <strong>“empowerment” </strong>/ si <strong>“apartenenta la un bine comun” </strong>– ceea ce Captain Planet spunea prin<em> “the power is yours!”</em></span></span></span></p> <p align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><em><br /></em></span></span></span></p> <p align="justify"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em></em></span></p></span> <ul><li><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Complexitatea mesajului adreseaza subtil (implicit) aspectele delicate ale situatiei, <strong>fara a re-aduce in discutie aspectele controversate si dificil de controlat </strong>(mesajul asta e despre vot, votul e despre demiterea presedintelui, presedintele e ales de popor… si asta e tot ce conteaza.). </span></span></span></p></span></li></ul><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > </span> <ul><li><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Asocierea reusita intre comportamentul dorit (vot ‘nu’), si<strong> opozitia</strong> dintre tine (alegerea ta) si ceva ce ti se impune din afara (demisia este hotarata de altii).</span></span></span></p></span></li></ul><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > </span> <div style="text-align: center;"> <div style="text-align: left;"><span style="background-color: rgb(252, 250, 225);font-size:100%;" ><em><span style=";font-family:Georgia;color:purple;" ><strong>“spune NU demiterii presedintelui ales"</strong></span></em></span><span style="font-size:100%;"><br /><br /></span></div></div> <ul><li><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Implicit (subliminal, dc vreti) se transmite ideea de <strong>onestitate, sinceritate,</strong> “nu am nimic de ascuns” </span></li></ul> <p><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" >In absolut toate fotografiile, apar prim-planuri (apropiere) ale unui Basescu care isi priveste interlocutoul (agresorii?) in ochi. Faptul ca are ochii albastri nu strica deloc; observati ca au fost intelept evidentiati prin alegerea culorilor camasii – asortate atat la albastrul ochilor, cat si la movul fonturilor.</span></p> <ul><li><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Si mai subtil apare ideea de <strong>siguranta, stabilitate, incredere</strong> (“sunt om serios”). </span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" >Observati ca in multe fotografii <em>este vizibila verigheta. </em></span><span style="font-size:100%;"><em></em></span></li><li><span style="font-size:100%;"><em></em></span><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Non-comformism si degajare. (ca opus elitismului? Un fel de ‘sunt aproape de tine?)</span><span style="font-size:100%;"><br /></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-size:100%;" ><span style="font-family:Georgia;">Prin alegerea fonturilor.</span><em><span style="font-family:'Tempus Sans ITC';"> </span></em></span><span style="font-size:100%;"><em><span style="background-color: rgb(252, 250, 225);"><strong style="color: rgb(127, 0, 127); font-family: Comic Sans MS;">"</strong></span><span style="background: rgb(252, 250, 225) none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial; color: rgb(127, 0, 127);font-family:'Tempus Sans ITC';" ><strong>Singur nu pot. Am nevoie de tine' </strong></span></em><em><span style="font-family:'Tempus Sans ITC';">– </span></em>o combinatie de comic-sans si scris de mana. </span></li></ul><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > </span> <ul><li><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">NU in ultimul rand, o inteleapta subliniere prin MAJUSCULE a comportamentului (votului) dorit – care permite o citire rapida si faciliteaza asocierea dintre Basescu si ‘NU”, si clarifica scopul mesajului (vreau sa votezi ‘nu’ / “nu” inseamna ca ‘nu esti de acord cu demisia’)</span></span></span></p></span></li></ul> <div style="background-color: rgb(252, 250, 225); text-align: center;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);font-size:100%;" ><em><span style="color: rgb(100, 0, 100);font-family:Georgia;" ><strong><span style="color: rgb(127, 0, 127);">“Spune NU demiterii presedintelui ales”.</span></strong></span></em></span></div><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p style="background: rgb(252, 250, 225) none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial;"><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em><span style="color: rgb(100, 0, 100);font-family:Georgia;" ><strong></strong></span></em></span></p> <p><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em></em></span></p> <p><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em></em></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><br /><br /><br /></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><br /></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">Ok. ajunge. Ce inteleg eu din asta? </span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">Ca Base asta e serios, destept si responsabil. Intelege miza a ceea ce se intampla, si cand are ceva de facut – o face profesionist. Pentru un lider, e mai putin important sa aiba el abilitati in toate domeniile, cat sa stie <strong>sa gaseasca, recunoasca si foloseasca </strong>talentele altora.</span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">Deci: </span></p> <ul style="color: rgb(0, 0, 0);"><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">Basescu este un bun administrator al resurselor disponibile. </span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">Basescu este un lider care-i respecta pe cei pe care ii reprezinta – le vorbeste ca si cum ar fi destepti, responsabili, parteneri.</span></div></li><li><span style="font-family:Georgia;">Basescu face o treaba buna in campania asta.<br /></span></li></ul><br /><br /><br /><br /><br /><br /><p style="background: blue none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial; color: rgb(255, 255, 255); text-align: center;" align="center"><span style="font-size:130%;"><strong>Tabara adversa. “</strong>Ina<strong>micii”</strong></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style=";font-family:Georgia;font-size:130%;" ><strong></strong></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><br /></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">Arata de parca si-ar fi<strong> angajat rudele</strong> <em>s-o puna de</em> o campanie electorala. Imagini si mesaje disparate, disociate, diferite, … dar hai sa le luam pe rand!</span></p> <ul style="color: rgb(0, 0, 0);"><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">aspect vizual neingrijit, neprofesional, culori stridente (albastru strident ca fond), colaje de imagini cu o impresie clara de<strong> fals, facatura, amatorism. </strong><strong></strong></span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">limbaj primitiv si ofensiv (daca as zice ‘de cartier’ as nedreptati cele mai mizerabile cartiere de pe lumea asta).</span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">infantilitate. </span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">agresivitate pronuntata. </span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">adresare <strong>catre persoana </strong>lui Basescu (facand abstractie totala de adevarul situatiei – e vorba de un presedinte, de o campanie, de o demisie – nu o cearta intre 2 vecini despre un pom din gradina).</span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">mesaje neclare, ambigue, ne-directionate. </span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">acuzatii speculative (ne-dovedite, ne-explicate, ne-clarificate) – si a caror legatura cu situatia in cauza este neclara. </span></div></li><li> <div class="MsoNormal" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">promisiuni (electorale) vagi, generale SI greu de definit, greu de tinut.</span></div></li></ul><br /><br /><br /><p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><strong><span style="background: blue none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial; color: rgb(255, 255, 255);font-family:Arial;" >“Basecu – presedinte in Congo”</span><em><span style="font-family:Georgia;"> </span></em></strong><span style="font-family:Georgia;">(ce anume ar trebui sa cred despre Congo? Daca ‘eu’ l-am ales, asta inseamna ca ‘eu’ sunt congalez? Asta e de rau? E o jignire?)</span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="background: blue none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial; color: rgb(255, 255, 255);font-family:Arial;" ><strong>“Base, nu uita, Congo este tara ta”</strong></span><em style="color: rgb(255, 255, 255);"><span style="font-family:Georgia;"> </span></em><span style="font-family:Georgia;">(@&*%$ copiii sub 7 ani parca n-au drept de vot, eh?!? Cui se adreseaza campania asta? Mie?!?)</span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><strong><span style="background: blue none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: -moz-initial; -moz-background-origin: -moz-initial; -moz-background-inline-policy: -moz-initial; color: rgb(255, 255, 255);font-family:Arial;" >“vrei sa nu mai fie coruptie in tara?”</span><em><span style="font-family:Georgia;"> </span></em></strong><span style="font-family:Georgia;">(ce legatura are asta cu demisia presedintelui? Se sugeraza o legatura intre faptul ca base e presedinte si coruptia din tara. Se sugereaza o legatura intre demiterea lui si incetarea coruptiei. Ok… Cum anume o sa le reuseasca asta?)</span></p> </span> <div style="text-align: left;font-family:Arial,Helvetica,sans-serif;"><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-size:100%;" > <p style="color: rgb(255, 255, 255); background-color: rgb(0, 0, 255);"><span><strong>“s-a schimbat. e obsedat de putere”</strong></span></p></span></div><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" > <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">Asta e mai profunda. Deci: </span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">- “s-a schimbat” – nu mai e cel pe care l-am ales (activare informatia cum ca el e cel ales). </span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">- s-a schimbat din ‘ce’ in ‘ce’? Aha. Inainte nu era obsedat de putere – acum e. De unde stiu asta? Cum se manifesta asta la Basescu?<span> </span>Simplul fapt ca… nu renunta? Ca lupta sa fie anulata demisia si sa revina pe postul pe care a fost ales de milioane de oameni? Hmmm… Dar asta nu e ‘obsesie a puterii’, e tinere de promisiune.<span> </span>Si-a asumat un job (o raspundere) – o duce pana la capat. Nu renunta. Adica sa <strong>nu </strong>vreau un om care lupta pentru ceea ce crede ca e bine. Sa vreau unul care renunta? Hmm…. Asta nu poate fi o idee buna…</span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;"><br /><br /><br /></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style="font-family:Georgia;">BIG MISTAKE: Imagini ale lui Basescu in posturi interpretabile - <strong>in</strong> <strong>favoarea lui:</strong></span></p><span style="font-weight: bold;"><span style="color: rgb(51, 51, 255);">Basescu cu bratul ridicat de parca s-ar apara de o lovitura peste fata. </span><br /></span></span><span style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" ><strong><em></em></strong></span></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" ><p><em></em></p> <ul><li><span style="font-family:Georgia;">Un om este atacat fizic, personal – si se apara. Daca votez pentru demiterea lui, devin agresor si eu… vreau sa fiu partas la o agresiune?</span></li></ul><span style="font-weight: bold; color: rgb(51, 51, 255);">Basescu cu spatele. </span></span></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" ><em style="color: rgb(255, 255, 204);"><span style="font-family:Georgia;"><strong></strong></span></em><span style="font-family:Georgia;">(il vorbim de rau pe la spate; il atacam pe la spate)</span> <ul><li><span style="font-family:Georgia;">Cea mai mare greseala: <strong>Demiterea e definita ca un act agresiv, un atac</strong> <span style="font-weight: bold;">personal</span> la adresa lui Basescu – Credeam ca demiterea e un gest politic justificat.</span></li></ul> </span></span> <p><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" ><br /></span></span></p><p><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;" >Altele n-am vazut, dar n-o sa uit prea curand impresia lasata de Parcul Izvor in seara mitingului PSD: nori de fum putzind a mici; munti - si campii acoperite de gunoaie; o multime de… cetateni putind a bere ieftina, parfum ieftin, traspiratie si 3 ani d’acasa; niste gagicute aproape dezbracate pe scena dand din … diferite parti ale corpului pentru a satisface audienta; o mare de scaune albe de plastic. <strong>MIZERIE.</strong><br /><br /></span><span style="font-family:Georgia;">Recunosc – mascota PSD-istilor – <strong>FURNICILE</strong> – mi s-a parut o idee funny. O gramada de furnici acolo. Mici si rosii. Si multe. Muncind pt supravietuire. Lipsite de constiinta </span><span style="font-family:Georgia;">de sine, constiinta valorica, abilitatea de a comunica altfel decat prin semne, mirosuri…</span></span></p> <p style="color: rgb(0, 0, 0);" align="justify"><span style=";font-family:Georgia;font-size:100%;" >Furnicile din tara asta se vor duce ascultatoare sa voteze. Cu cine? Nu-mi pasa. Nu stiu cine are dreptate. Asta am inteles eu din campania asta total dezechilibrata.<br /><br /><br /></span></p> <p align="justify"><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:100%;" ><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><strong style="color: rgb(153, 51, 153);"><span style="background-color: rgb(252, 250, 225);">Toate astea NU conteaza</span></strong>. Singurul lucru care conteaza e asta:</span></span></span></p> <p align="justify"><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:11;" ><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><br /></span></span></p> <p align="justify"><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:11;" ></span></p> <p><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:11;" ></span></p> <p><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><em><span style=";font-family:Georgia;font-size:11;" ></span></em></span><span style="font-weight: bold; color: rgb(127, 0, 127);font-size:100%;" >Sambata, 19 mai,</span></p><span style="color: rgb(191, 0, 191);font-size:100%;" ><strong></strong></span><span style="font-weight: bold; color: rgb(153, 51, 153);font-size:100%;" >vor vota 50%+1 dintre romanii cu drept de vot.</span><br /><div style="text-align: center;" align="justify"><strong><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:Georgia;font-size:11;" ><span style="color: rgb(191, 0, 191);"><span style="font-size:130%;"><br />inclusiv TU!<br /><br /></span></span></span></strong></div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-33385640.post-91915144362446257612007-04-24T18:56:00.000+03:002022-03-24T13:02:51.639+02:00Heart Shaped World<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6_auSn-omzf8lDofhnywX2LyRk_Odz_fDeoZzLbjSmq0a8eCj3BUlfS93ShWTHFPc1fpx80B21OVmXgHwR6RnXvovdpWZwWEGaLD3oaKIIkjnWMsnnP6dk-IV974iJif18-9p/s1600-h/You_Are_Here.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5057030309688539730" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; CURSOR: hand; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6_auSn-omzf8lDofhnywX2LyRk_Odz_fDeoZzLbjSmq0a8eCj3BUlfS93ShWTHFPc1fpx80B21OVmXgHwR6RnXvovdpWZwWEGaLD3oaKIIkjnWMsnnP6dk-IV974iJif18-9p/s320/You_Are_Here.jpg" border="0" /></a><br /><div>Cineva imi zicea zilele trecute despre un post de pe blog –<a href="http://crisdragan.blogspot.com/2006/12/eu-te-am-facut-eu-te-omor.html"> “nu l-am citit, dar m-a speriat titlul”. </a>Incerc sa ma explic:<br /><br /><blockquote><p>cris: barbatul perfect e o constructie imaginara<br />cris: adica 'eu' l-am 'facut'<br />cris: doar ca uneori e bine sa te intorci la realitate si sa-ti 'ucizi' fanteziile </p><p>e bine ce-am zis! vine momentu' cand trebuie sa-ti ucizi fanteziile; crima care iti salveaza sufletul! tara arde si io ... </p></blockquote></div><br /><div><br />un altu, imi zicea la un mom dat ca e prea complicat ce scriu io aici. Altu zicea ce e elitist – ca d’aia n-am miile lui de cititori. Cum ar veni, poporu’ nu serveste filosofie; prefera ‘divertisment’. I'auzi! ( sarcasm! sugerez ca 1)stiam 2)e evident 3) esti un idiot ca-mi subliniezi chestii evidente 4)oricum esti idiot pt ca crezi ca conteaza)</div><br /><div></div><br /><div><br /><br /><a href="http://www.impact-information.com/impactinfo/newsletter/plwork15.htm">Un studiu zicea ca poporu nu face eforturi sa citeasca</a> – ca daca e la nivelul lui, bine. Daca nu, la revedere. Ma rog – poporu’ nu mai face eforturi in general. “Comfortul” e dumnezeul contemporanilor mei. Din pacate, conform logicii oricarui test de inteligenta si curbei lu’ gauss, cei mai multi <em>e si prosti</em> – <em>deci ce ne facem? </em></div><br /><div><br />Pai, cica Isus zicea ca daca vorbesti pe intelesu’ copiilor, te inteleg toti. Dincolo de optiunile personale legate de credinta religioasa, 2007 de ani de crestinism si <a href="http://adherents.com/Religions_By_Adherents.html">procentu de crestini din populatia globului</a> ar fi argumente sa credem ca fiul_omului se pricepea macar la propaganda si comunicare. </div><br /><div><br />Singuratatea m-a facut sa valorizez mai mult compania altuia – recunosc, inainte eram mai pretentioasa; imi alegeam audienta dupa viteza cu care pricepea corect ce ziceam io. Acum… cred ca m-am speriat: de unde au aparut gramezile astea de oameni prosti?!? Unde au fost pana acum? Cum de nu mi-am dat seama ca exista?</div><br /><div><br />Suntem oare atat de bine protejati de grupurile noastre de prieteni, familie, colegi de facultate/master/servici incat nu mai intelegem cum stau cu adevarat lucrurile? </div><br /><div><br />In prostia mea, am crezut ca e suficient sa-mi exersez dreptul de a alege – mi-am ales prietenii, cartile, filmele, emisiunile tv, revistele si ziarele. Inca din facultate am fost criticata ca sunt … well, he-he-he, prea critica! Asa ca mi-a fost simplu sa schimb canalul, sa-mi gasesc linistea la umbra prietenilor mei care – nu-i asa? gandesc 'la fel’. (cin' s'aseamana...)</div><br /><div><br />Primul semn de alarma a venit de la o prietena. Discutam o chestiune de principiu si i-am aruncat in fata, cu trufie, <strong>increderea mea in specia umana</strong>: <em>“daca eu pot, oricine poate!” </em>A ras.</div><br /><div><br />I-am explicat cum ca eu nu sunt cu nimic speciala – ca ma servesc de fix aceleasi resurse <strong>pe</strong> care le are toata lumea. Ca succesele mele s-au dovedit de fiecare data o simpla chestiune de <strong>ambitie si effort.</strong> Toata lumea vrea chestii. E suficient sa vrei (mult) ceva – se cheama ambitie, si e urmata natural de efortul de a obtine chestia aia. Ma rog. </div><br /><div></div><br /><div></div><div><br /><br />Prin facultate ma preocupa o problema – aparent pur teoretica, abstracta, de-a dreptu’ filosofica: <span style="color:#cc0000;">care e diferenta <strong>de responsabilitate</strong> intre “a gandi” si “a face” </span><span style="color:#000000;">ceva.</span> Mai precis, un om responsabil si serios (ca mine, asa) ar trebui sa-si cenzureze si gandurile? (pe criterii morale, de exemplu). Sau <strong>e okay sa gandesti orice, pt ca e doar un exercitiu mental??</strong></div><br /><div><br />Varianta comerciala a acestei dileme morale o gasiti in playboy la capitolul fantezii erotice: "sunt femeile curve pentru ca se viseaza violate de straini?" (okay, nu discutam aici daca femeile au cu adevarat asemenea fantezii erotice sau daca ele apartin de fapt editorilor playboy care propun cumparatorilor scuze perfecte pt lipsa de responsabilitate – pt ca ‘au un produs de vandut’). </div><br /><div><br />Sau <strong>sunt fanteziile si gandurile absolvite de responsabilitate,</strong> eventual tocmai pt ca ar avea un rol de tensionare <strong>fara consecinte reale</strong>? Adica imi ucid sefu linistit in capul meu de cate ori ma enerveaza, si gata! Energia se consuma, io raman un om bine integrat social si fara cazier. Fac sex cu toata echipa de fotbal a italiei fara sa dau vreun ban pe biletu de avion (okay, si cu reputatia intacta; am ales Italia aleator, pe baza prejudecatilor ca italienii sunt mai, aah, pasionali.)</div><br /><div></div><div></div><div><br />Dilema mea din facultate a pornit de la incapacitatea mea sincera de a decide daca as consuma cu adevarat droguri. In teorie (fantezie), suna... "interesant". "Fun". Cunosc suficient de multe despre consecintele consumului/dependentei pt a ma tine departe de ele. Dar, hey! M-am lasat io de fumat! <em>Sunt puternica! Am vointa! Nu mi se intampla mie asta!</em> <em>Freud a facut experimente cu LSD...</em></div><div><em></em></div><br /><div><em></em></div><br /><div><br /><strong>In ce masura pot sa am incredere <em>in mine</em>?</strong> In ce masura pot sa-mi pastrez fanteziile ne-cenzurate, cu credinta ca voi fi in stare sa le cenzurez in realitate? </div><br /><div>Oare o fantezie consumata imaginar nu lasa nici o urma? Orgasmul unei masturbari e identic cu orgasmul unui act sexual cu o alta persoana? Identic cu orgasmul unui act sexual cu o persoana pe care o iubesti? Identic?? Sigur? Daca imi omor imaginar vecinul de deasupra cu 50 de lovituri de cutit, eu raman aceeasi? <strong>Sau devin o criminala?</strong> </div><div><br />Data viitoare cand ma va trezi la 7 dimineata cu lovituri de ciocan, nu voi avea oare senzatia unui deja-connu? <strong>Cunoscand deja satisfactia crimei comise si lipsite de consecinte</strong>, o sa mai am oare argumente sa ma cenzurez? Hey – <em>data trecuta nu m-au prins!</em> <strong>Va sti creierul meu sa faca diferenta? </strong></div><br /><div>Voua vi s-a intamplat vreodata sa tineti minte fantezii si vise, si sa vi le amintiti dupa o vreme? Erau diferite de amintirile unor intamplari reale? Ma tem ca raspunsul ar putea fi ‘nu prea’. </div><br /><div></div><br /><div><br />Ma tem ca masa mare de oameni <strong>are </strong><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Kohlberg"><strong>o judecata morala de nivelul 1.</strong></a> Si zic asta dupa ce m-am gandit la ea cativa ani si am tot adunat date. <strong>Ceea ce-i opreste pe oameni sa faca chestii este teama de a fi prinsi si pedepsiti.</strong> Atat. Sunt inconjurata de<a href="http://www.iqcomparisonsite.com/IQBasics.aspx"> imbecili (termen stiintific: IQ<50!)</a> care - <em>daca nu-i opreste nimeni</em> (adica altcineva!) fac orice. FAC – nu “ar face”. Ii recunoasteti dupa formula imbatabila de provocare: <em>“nu poti sa faci asta?!?”</em> Nimeni nu mai pune problema “<strong>vrei</strong> sa faci?!?” Protozoare! </div><br /><div></div><br /><div></div><br /><div><br />Blogul asta despre asta e: striga in gura mare frustrarea si <strong>teama mea ca ne pierdem sufletele.</strong> Le vindem? Le mancam? N-as comenta, dar le vindem ieftin! (‘libertatea’ costa 5500 vechi; si e al dracului de usor de citit) Si le mancam - repede (aluzie). Ne-am gandit bine? Vrem asta? </div><br /><div></div><br /><div><br />Mi-ar placea la nebunie sa zic “<em>sa va ia dracu! Daca sunteti prosti, ce-mi pasa!? Fiecare pt el’.</em> Dar nu e chiar asa de simplu. Si nu, nu ma refer la faptul ca se topeste gheata la poli sau se subtiaza stratul de ozon. In momentul asta, sa murim ar fi o solutie frumoasa. Au trimis aia in spatiu niste urme ale culturii noastre – poate viitorul o sa ne inregistreze ca pe o specie de poeti si filosofi. Ce romantic! (sarcasm ) </div><br /><div></div><br /><div><br />Mai teama mi-e ca ecosistemul asta al nostru o sa se regleze singur (implicit, ca asa fac sistemele astea, deh) – ca o sa supravietuim, ca o sa ne adaptam. Ca <strong>alegand biologia ca singura explicatie</strong> a faptelor, gandurior, viselor noastre – incet-incet, o sa ni se atrofieze sufletele. </div><div></div><div><br />O sa ajungem sa fim ce zicem ca suntem: <strong>sa reactionam</strong> automat, inconstient la mediu – ca niste masini destepte, <strong>ca niste organisme biologice ce suntem! </strong></div><br /><div></div><br /><div><strong><br />E irelevant daca e adevarat</strong> ca dragostea e un dezechilibru chimic in creier, ca schizofrenia e genetica, ca barbatul e “biologic programat” sa perpetueze specia, ca-ti place sa fumezi/droghezi, ca femeia e inferioara barbatului, ca homosexualitatea e ne-naturala, ca donatorii de organe sunt opriti la poarta raiului de Sfantu Petru si re-distribuiti in iad… (rai si iad se scriu cu litere mari?)</div><br /><div><br /><strong><span style="font-size:130%;">Importante sunt consecintele. </span></strong></div><div><strong><span style="font-size:130%;">Consecintele pe termen lung. </span></strong></div><div><strong><span style="font-size:130%;">Viata e o chestiune de credinta.</span></strong> </div><br /><br /><div><strong></strong></div><div><strong>ALEG sa cred ceva - nu pentru ca stiu ca e adevarat</strong> - ci pentru ca 'e bine'. Oricum alegi - macar fa-o constient! <strong>Nu exista certitudini – si nu exista glorie</strong> in a merge mereu “la sigur” – si un soarece gaseste drumul pana la branza. Cu asta te lauzi?? (sarcasm sugerez ca 1) o faci si 2)deci esti un cretin)</div><br /><div></div><br /><div><br />Paranteza:<br />Daca tu crezi ca “studiile stiintifice” reflecta realitatea si stabilesc ‘adevarul’ – esti un <a href="http://www.iqcomparisonsite.com/IQBasics.aspx">IDIOT! (termen stiintific – IQ<20)</a><a href="http://www.iqcomparisonsite.com/IQBasics.aspx">. </a>Dispari de pe blogul meu! Daca ai si facut o facultate – cere banii inapoi! Ai fost jecmanit! Mai bine te invatau sa impletesti sosete de lana – faceai si tu un ban cinstit. Inchis paranteza. </div><br /><div></div><br /><div><br />Concluziile pe care le-am tras io azi (“PE care”, nu “care”) sunt:</div><br /><div><br /><strong><span style="color:#3333ff;">este inacceptabil ca o persoana inteligenta sa aleaga explicatia “biologia e de vina”.</span></strong> Acest argument, in orice fel de discutie, atrage dupa sine, automat, descalificarea de la rangul de “Om” si retrogradarea pe alte trepte ale evolutiei speciilor (de stabilit ulterior, dupa ce verificam prezenta/absenta coloanei vertebrale). </div><br /><div><br /><strong><span style="color:#3333ff;">"imi pare rau" nu se pune. Daca ti se pare o prostie, n-o face!!!</span></strong> da, stiu. pt asta e necesar <strong>sa</strong> te <strong>gandesti</strong> <em>inainte</em> de a actiona si sa-ti dai atunci seama ca e o prostie. </div><br /><div></div><br /><div><strong>nu pt ca te va prinde cineva. nu pt ca vei fi pedepsit. si pt ca ASA E BINE.</strong> </div><br /><div></div><br /><div></div><div></div><div>(nu stii diferenta dintre "bine" si "rau"? oh, in acest caz probati va rog aceasta frumoasa camasa alba: nici o grija! va ajutam noi sa va legati toate sireturile alea la spate. de acum inainte nu va trebui sa va mai faceti griji! o sa avem noi grija de dvs.!)<br /><div><br /><span style="color:#3333ff;"><strong></strong></span></div><div><span style="color:#3333ff;"><strong>in timp ce io gandesc, prostul face.</strong></span></div><br /><div><br />Nota pt viitor: Sa urli la un idiot <em>‘esti un idiot!’ </em>e o ineficient. Tre sa gasim solutii sa ne intelegem. <strong>Argumentele nu ajuta la nimic. FRICA e singura care are sens pt un idiot.</strong> </div><br /><div></div><br /><div><br />Vorba unui copil de 7 ani, brusc cuprins de apatie, care refuza sa manance sau sa-si faca temele:<br /><br /><blockquote>- Ce ai? Ce te-a apucat?<br />- Nu mai are nici un sens!<br />- Cum adica? De ce spui asta?<br />- N-ai auzit? Soarele galaxiei noastre se stinge. O sa murim cu totii. </blockquote><br /><br />DA, stiu, dar NU AZI.<br />Azi luptam. </div></div>Unknownnoreply@blogger.com